Note din boemă: Cenaclul de la Păltiniş (IV). Jean Văcărescu şi Cercul literar de la Sibiu

Ar trebui să se ştie chiar de pe băncile şcolilor de azi că în 1940, prin Dictatul de la Viena, ţara noastră a pierdut o mare parte din Transilvania. Astfel, Facultatea de Litere şi Filozofie din Cluj, din cadrul Universităţii „Regele Ferdinand”, s-a mutat la Sibiu. În acest context a luat fiinţă Cercul literar de la Sibiu, o grupare continuatoare a ideilor liberal moderniste ale lui Eugen Lovinescu din perioada interbelică. O personalitate marcantă a mişcării a fost Lucian Blaga.

Din grupare făceau parte Ion Negoiţescu, Radu Stanca, Cornel Regman, Ştefan Augustin Doinaş, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă, …

Eternităţi de o zi: România (prea) puţin vizibilă

În sâmbăta care a trecut, am fost la Muzeul Ţăranului Român pentru a-mi bucura privirile cu exponatele aduse de colecţionari din toată ţara la primul târg de antichităţi ţărăneşti organizat vreodată în Capitală.

Am avut ce vedea şi la ce tânji, în condiţiile în care preşurile mi-au întrecut cu mult puterea de închipuire. În apropierea mea, o pereche de turişti englezi (foarte mulţi străini şi-au îndreptat paşii spre acolo, din curiozitate firească) vorbea în şoaptă. Erau nedumeriţi de ce, la ora deschiderii porţilor, nu fusese totul gata, organizatorii se agitau, iar expozanţii încă nu isprăviseră de descărcat obiectele aduse – …

Deslusiri: Forţele neputinţei

Chiar dacă nu e întotdeauna lesne de observat (datorită cameleonismului transformat, în timp, într-o a doua natură sau măcar în instinct de conservare), poate fi, totuşi, sesizată la răstimpuri tentaţia politicienilor ajunşi la putere spre autoritarism, spre folosirea discreţionară a puterii dobândite sau, mai rău, a aceleia pe care doar îşi închipuie că ar avea-o, dar de care încearcă să dispună ca şi cum ar deţine-o cu adevărat, şi nu doar în închipuirea lor aprinsă.

Cei ajunşi în vârful unor ierarhii se simt puternici (fără a fi, în realitate) şi ţin morţiş să arate asta. Aşa a încercat Traian Băsescu să …

Note din boemă: Cenaclul de la Păltiniş (III). Eugen Jitariuc, boemul lipsit de alcool

Ideea de „Cenaclul de la Păltiniş” a apărut chiar în mijlocul minunatei staţiuni care, mai nou, e privită ca un cartier al Sibiului. Eram acolo urcaţi, Eugen cu Doina, şi eu cu Gabriela. Noi doi şi doamnele noastre. Instantaneu, am avut revelaţia acestui nume deosebit pentru a duce în spate o revistă şi un act de cultură.

Aşa ne-am hotărât că e nevoie de o continuare a ideilor lui Constantin Noica, printr-o şcoală din inima Crinţului, chiar de acolo de unde a simţit nevoia să se retragă întru regăsire marele maestru. Eugen Jitariuc este un boem fără preget, nelipsind de …

Note din boemă: Cenaclul de la Păltiniş (II). Silviu Guga şi gâlceava cu Bucureştii

Am început ieri o prezentare a unei reviste pe care o consider minunată, abia pornită la drum, „Cenaclul de la Păltiniş”. Debutul ei a născut ceva rumori pe la Bucureşti, unii dintre cei care au stat prin preajma marelui Constantin Noica arogându-şi, probabil, dreptul de a deţine spaţiul frământărilor ideologice ale maestrului, înşirate pe un fir al Ariadnei, parcă, pentru a scăpa din labirintul taurului dictatorului de atunci, aşezându-se spre meditaţie tocmai la Schitul din Păltiniş.

Noi, cei care am botezeat revista, fără pre multă atitudine bahică de această dată, suntem la Sibiu. Ei, bine, supărarea de care am aflat …

Editorial: Incompetenţa unică la Ministerul Educaţiei şi Învăţământului

Am fost patru ani profesor, în mediul rural. În 1977 am fost repartizat în comuna Coşereni, judeţul Ialomiţa, unde s-a prabusit şi un avion de pasageri, într-o seară de toamnă, putin dupa ce ajunsesem si eu acolo.

Un an mai târziu, predam tot franceză, în localitatea Ciocăneşti, judeţul Dâmboviţa, unde am învăţat eu ţigăneşte (cu accent de ursar), în loc să prindă ei ceva din limba lui Voltaire. Anii următori m-au găsit profesor de limba şi literatura română, la un liceu, de la Călugăreni, judeţul Giurgiu, unde i-a învins Mihai Viteazu pe turci.

Am făcut această mică introducere pentru a susţine că am …

Note din boemă: Cenaclul de la Păltiniş (I)

Sunt la Sibiu de aproape şase luni. Aici, mi s-a împlinit unul dintre cele mai frumoase visuri la care putea să aspire sufletul meu boem. A apărut o revistă pe care mi-am dorit-o de multă vreme. O revistă de cultură şi civilizaţie, numită de cei care am lucrat pentru apariţia ei „Cenaclul de la Păltiniş”.

E un „copil” reuşit al gazetăriei prin care mi-am lăsat clipele de apropae 20 de ani încoace. Ca un făcut, după atâta vreme de presă, revista a văzut lumina tiparului având lângă mine două nume ale unor gazetari şi oameni de excepţie, Horia Tabacu şi …

Eternităţi de o zi: Jucătorul care-şi acordă singur cartonaşul galben

Extrem de exigent faţă de sine, responsabil, adică, preşedintele ales al României nu conteneşte a-şi aplica palme morale (încă nu şi fizice, aşa cum îl îndeamnă, prieteneşte, Adrian Năstase), înfierându-şi, dar şi deplângându-şi propria prestaţie.

Iată-l, acum, dezamăgit de sine. Aşa cum şi noi suntem de domnia sa, de ceva vreme bună. (Deci, iată, e iar în acord cu vocea norodului!) A ales greşit în decembrie 2008, a gafat de-a dreptul, dar refuză să recunoască asta. Zice că şi-a sacrificat orgoliul personal pe altarul stabilităţii naţionale. Fitze!, cum ar zice EBA. Sigur că a gafat, dar din orgoliu. Dacă ar …

Deslusiri: Guvernul fără legătură cu ţara

Se ştia de la bun început, din decembrie anul trecut, că aşa va fi. Că se va întâmpla exact aşa cum (din nefericire) se întâmplă acum şi aşa cum se va întâmpla până când, nu prea târziu, acest Guvern va crăpa ca burta unei vaci lăsate să se zbenghuie-n voie prin lanul de trifoi. Aşa cum se se zbenguie miniştrii actualului Cabinet prin teritoriul, necunoscut lor, numit România. Au ştiut că aşa va fi şi liderii, şi politicienii mai de la valea partidelor aflate acum în fruntea bucatelor. Au ştiut, au tăcut, şi-au frecat mâinile a treabă bine pusă la …

Editorial: Halucinaţii Ceauşescu

Acum 30-40 de ani, dar mai cu seamă în ultimii ani de domnie ai dictatorului Nicolae Ceauşescu, cuvântările şefului statului se dezbăteau la toate nivelele. Orice spunea el era preluat în toate adunările posibile. Desigur, obligatoriu, mai întâi media, cât era ea atunci, prelua temele principale, se stabileau direcţii, planuri de măsuri, se făceau analize, apăreau atitudini autocritice şi se întocmeau planuri de măsuri, urmate de angajamente.

Fără niciun fel de convingere, cuvintele secretarului general al PCR se discutau în toate colectivele, nu numai în adunările de partid, cum se mai spune astăzi.

Eu nu am cunoscut pe nimeni care …