„Br-exit”, „Br-in” sau „Br-out”, mi-e totuna când am strachina goală și nu știu cine mi-a șutit mâncarea. În portofoliul meu de fost șomer (actual liber-căutător de loc de muncă), de țăran fără pământ (vândut, pe nimic, străinilor, pentru că, urmare a politicii guvernamentale falimentare, nu asigura venituri nici cât impozitele) și fără perspectivă, cu unica garanție de salahor la corporațiile multinaționale (printre care și Britanice) „Br-exit” sau „Br-in” nu se reflectă, cum nici în logica mea de supraviețuire. Și nici nu-mi consum puținii neuroni rămași în urma stress-ului produs de guvernările anti-cetățean, tip „Năstase”, „Boc” sau „Ponta” – …
