Eternităţi de o zi: Bâlbâielile statului, prin reprezentanţii săi nelegitimi

Statul este, se ştie, o abstracţie, de a cărei palpabilă realitate, totuşi, luăm cunoştinţă prin reprezentanţii săi. Teoretic, statul ar trebui să fie atent faţă de cetăţenii săi şi, dacă nu generos, măcar onest. Or, este vizibil pentru toată lumea (lucidă) că statul român este absolut indiferent în legătură cu nevoile reale ale celor ce-l alcătuiesc şi, în plus, arogant şi cinic.

Exemple pot fi oferite cu nemiluita. Există drumuri naţionale pline de gropi. Presa a tot semnalat faptul, dar reprezentanţii statului s-au prefăcut că plouă. Asta până când a trecut pe acolo, cu sau fără treabă concretă, vreun ştab …

Note din boemă: „Cenaclul de la Păltiniş” (VIII). Jean Văcărescu, geografia literară şi spicuiri din opera lui Noica (III)

O altă pagină de excepţie a văzut lumina tiparului în revista „Cenaclul de la Păltiniş”, prin amabilitatea scriitorului Ioan Radu Văcărescu. O prezint aşa cum e ea în toată plenitudinea interesului pe care-l poate manifesta pentru iubitorii de cultură, dar şi pentru curioşi. Mai avem puţin şi pe 12 iulie sărbătorim centenarul Noica. Pentru luna ce urmează, se pregăteşte un număr de excepţie al publicaţiei „Cenaclul de la Păltiniş” unde va fi elogiat alături de gânditor şi marele nostru poet Eminescu, pe 15 iunie împlinindu-se 120 de ani de la moartea sa. Dar să vedem ce a apărut în revita …

Deslusiri: Preşedintele, prematur îmbătrânit

N-am de ce mă ascunde, nici măcar azi, când personajul despre care îmi propun să scriu s-a decredibilizat amarnic, fiind doar o umbră şuie a ceea ce crezusem, în 2004, că ar putea fi: am votat, cu entuziasm, din fermă convingere pentru ca Traian Băsescu să devină preşedintele României. Îl socoteam, înainte de orice, bărbat, stăpân pe sine şi pe acţiunile sale, mai mereu curajoase, conţinând o importantă doză de risc, ceea ce-l deosebea vizibil de Adrian Năstase – rigid, scorţos, efeminat ca atitudine generală, dar aspru până la răutate în făptuiri.

Mi-au fost însă, de ajuns numai doi ani pentru …

Note din boemă: „Cenaclul de la Păltiniş” (VII). Jean Văcărescu, geografia literară şi spicuiri din opera lui Noica (II)

Continuu prezentarea ineditului material al profesorului şi scriitorului sibian Ioan Radu Văcărescu. Geografia literară a acestuia, de o deosebită analiză, este vizualizată de autor, în cele ce urmează, prin cele cinci concepte explicate de el: regiunea culturală (mai poate fi numită şi arie culturală), difuziunea culturală, ecologia culturală, integrarea culturală şi peisajul cultural. De asemenea, în material se aduc referiri exacte la integrarea în conceptul de geografie literară a „Cercului de la Sibiu”:

„Variaţia spaţială a grupurilor culturale

Obiectul de studiu al Geografiei Culturale fiind variaţia spaţială a grupurilor culturale, de primă importanţă sunt cinci concepte în jurul cărora se desfăşoară temele …

Note din boemă: „Cenaclul de la Păltiniş” (VI). Jean Văcărescu, geografia literară şi spicuiri din opera lui Noica

Aş fi vrut să prezint şi cuvintele unui mare profesor şi părinte de mare spirit al Facultăţii de Teologie din Sibiu, al cărui nume nu-l afişez, cuvinte tipărite sub altarul amintirilor despre maestrul Noica, dar autocenzura bunului-simţ mi-a dat peste gânduri şi pe lângă poftele trupeşti întâlnite în ATAC m-am gândit că i-ar cădea rău părintelui cu pricina în ochii clerului. Aşa că prezint în continuare un prieten adevărat al „Cenaclului de la Păltiniş”, om de litere, care a semnat şi editorialul „Scrisori de la Rio del Sadu”, Ioan Radu Văcărescu, şi ne-a mai dăruit o iniţiere în geografia …

Editorial: De ce câştigă Băsescu alegerile prezidenţiale

Pentru că ştie să dialogheze cu masele. Am impresia că procedează chiar cum îi vine. Are ureche muzicală, cum s-ar spune. Este dotat ca unii ţigani, mă rog, romi, care nu au studii muzicale şi sunt mult mai buni decât mulţi absolvenţi de Conservator.

Ştie şi îi place să iasă în faţa mulţimilor, să pară un om cum nu se poate mai cumsecade, un om serios, preocupat de soarta ţării şi de a fiecărui român în parte.

Pur si simplu, „după ureche” împarte diversiuni în dreapta şi în stânga. Fără excepţie, toată media cade în orice capcană vrea el. Fiecare …

Note din boemă: „Cenaclul de la Păltiniş” (V). Horia Tabacu şi îndoielile lui

Sunt la Sibiu. Scriu asta de câte ori am ocazia ca şi când m-aş ciupi să văd dacă e adevărat. Mi-e dor de Bucureşti cum îi e dor liliacului să vină primăvara ca să-şi arunce mirosul teribil peste zilele frumoase de mai. Mi-e dor de viaţa boemă pe care am trăit-o acasă… De fapt, pentru mine Bucureştiul este, ca astăzi Sibiul, acasă. De Bucureşti mă leagă aventuri nocturne prin boemele lui, de la Bulevard la Şarpele Roşu, nopţile când stăteam la masă cu Dan Mucenic sau Horia Tabacu, chiar dacă nu eram în deplinătatea poftelor mele bahice. Chiar dacă sunt …

Eternităţi de o zi: Dilemele alegătorului indiferent

Chiar dacă părem o naţie interesată de politică, din care ne facem subiect de voroavă din zori până-n noapte, başca ceasurile petrecute în faţa televizorului, cu ochii pe declaraţiile mai-marilor zilei şi cu urechile ciulite la comentariile pe care le suscită ele – nu ne pasă prea tare dacă ajungem, cumva, în faţa urnelor, unde anume şi de ce aplicăm ştampila de vot. Indiferenţa alegătorului român are cauze multiple, dintre care este scoasă în evidenţă, cel mai adesea, lipsa de cultură politică şi de educaţie, în general, a poporului. Ceea ce este, cu siguranţă, o parte importantă, dar nicidecum esenţială, …

Deslusiri: Împotmoliţi în minciună

Neîncrederea românilor în competenţa actualului Executiv şi sentimentul acut că ţara merge pe un drum prost ales – rezultate cu claritate din ultimele sondaje de opinie – sunt, chiar dacă exprimă doar simple păreri, perfect justificate. Cifrele, care nu pot fi măsluite la nesfârşit decât în cazul scrutinurilor electorale, sunt pe cât de seci, pe atât de edificatoare şi de aspre.

După patru luni trecute din acest an, avem posibilitatea de a compara promisiunile guvernamentale cu situaţia reală în care ne aflăm, din punct de vedere financiar. Ni s-a spus că trebuie reduse cheltuielile de personal, că trebuie strânsă cureaua, pentru …

Editorial: Porumboiu preşedinte!

Nu îl cunosc pe domnul Porumboiu. Când a început să fie bogat şi patron, m-am interesat despre el. Am aflat că este coleric, spre nebun, dictator, poate. Şi că nu suportă să fie contrazis. Mi-a placut declaraţia dânsului, de duminică.

Spunea aşa, fiul meu a câştigat un premiu la Festivalul filmului, de la Cannes. M-am simţit mândru, o satisfacţie mai mare pentru un tată nu poate fi. Bugetul cu care băiatul meu a făcut acest film nu este mai mic decât salariul a doi jucători de la FCVaslui, care nu au confirmat. Îmi place domnul Porumboiu pentru că a atras …