Categorie: Editorial

Există în Sibiul unde îniernez gândurile de faţă un Cenaclu al Umoriştilor numit, sugestiv, după numele cronicarului „Nicolaus Olahus”.

Am stat la un pahar de vorbă, la celebra „Casa Frieda”, condusă de nea Mitică, cu câţiva membri ai cenaclului, de faţă fiind şi prietenul Silviu Guga dar şi preşedintele filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, Jean Văcărescu, un ardelean căruia îi place delta, e îndrăgostit de un petec de pământ din Limanu, de lângă Mangalia, unde ar vrea să-şi construiască o căsuţă „din calcar” cum spune el. Jean are un umor spumos, are multe cărţi la activ , printre …

Începând de ieri am intrat, pentru trei săptămâni, în concediu de odihnă. Am nevoie multă de această odihnă. Nu pentru că m-aş simţi ostenit fizic, ci pentru că mi-e dor de un răgaz pentru a-mi pune ordine în gânduri. (Am, ce-i drept, de pregătit şi nişte referate pentru un masterat, dar asta e departe de a fi o situaţie stresantă.) Traversez o stare aparte, pentru care nu mă simt deloc pregătit.

E un fel de spaimă difuză. Ceva de genul: ce mi se pregăteşte?, încotro ar trebui s-o apuc?, e nevoie să întreprinzi ceva în astfel de situaţii, precum cea …

Există printre fetele care ies în ultima vreme din vizuina obscurului anonimat şi clipsc des în lumina reflectoarelor, ca aricii după ce fac pipi (dacă nu mă crezi, verifică tu în pădurea Cernica) ideea că dacă ai apărut la televizor de două-trei ori şi prin revistele şi tabloidele care se întrec să-ţi arate ţâţele pe prima pagină de mai multe ori, gata, eşti vedetă şi nu mai poate strănuta naţiunea fără tine.

Sexy Brăileanca, Magda Ciumac, Nikita, Simona Sensual, Marinela Niţu şi multe asemenea alte ciumafăi aspiră la statutul de vedetă fără să ştie exact cu ce se mănâncă. Să …

Pe fondul ăsta cu pistoalemitralieră şi cu o tragedie, de la Braşov, apare o problemă. Cine va administra, desigur, în interesul ţării, zăcământul din Marea Neagră?

Totul se topeşte, de mâine, orice buget, altfel, o problemă serioasă, orice ascultări de telefoane. Chiar şi „creditele ipotecare”, chiar şi Magda, ca să nu ne mai referim la dobânzi. Tocmai ministrul Justiţiei şi cei 100 de infractori, care ne vor împuşca trec pe planul doi. Fala Craiovei, judecătoarea şi judecătorii nu vor mai fi în atenţie. Cine ia? În mod normal ar fi preşedintele, dar el nu are la îndemâ nă petrolişti. Poate …

Na, că am ajuns şi eu să cad în băltoaca stereotipurilor şi să dau titluri numai bune de pus pe ecran la OTV. Hai să mai vedem o variantă.

„Nikita dă din lacul proxenetismului în balta calomniei” sau „Luni seară, Nikita a cântat fals aria calomniei”. Stereotip sau nu, primul titlu e mai bun, deci îl las aşa, că, oricum, nu mai ţine minte nimeni joi ce am scris eu marţi. Noul scandal care iese din găoace precum puiuţul de şarpe din O (se citeşte ou) o are ca protagonistă pe Nikita, o fată de cartier, mirosind a lume …

Pe mine, personal, nu prea mă deranjează faptul că anumiţi infractori şi anumiţi jurişti se înţeleg. Cam aşa a fost de când lumea.

De multe ori, tocmelile între hoţi şi vardişti au oferit linişte oamenilor normali. Câteodată vardiştii, ca să nu scriu poliţiştii, sau juriştii, s-au dovedit mai lacomi şi mai hoţi decât hoţii. Sau mai ticăloşi, pentru că hoţii au şi ei legea lor, în timp ce magistraţii au facultate, adică şi-au mai pierdut şi timpul şi s-au prostit.

După cum am aflat din media, la Craiova situaţia infracţională este scăpată de sub control. Am vorbit, la telefon, cu prieteni …

Sunt un pic trist când scriu aceste rânduri, nu din Bucureşti, ci din Sibiu, unde mi-am petrecut o bună parte din iarna asta, pe alocuri miraculoasă, cu zăpezi păltinişene mai moi ca alte dăţi, cu Zidul Cetăţii nins frumos şi împestriţat în faţă-i cu târguri de oale şi alte sumedenii de întâmplări ce dau viaţă ora- şului care altfel, poate ar pă- rea pustiu, regretându-şi că i-au trecut clipele de Capitală Culturală Europeană.

La acea vreme, Hermannstadt roia de lume din toată lumea. şi azi, dar mai cu măsură, ca-n Shakespeare. Sunt trist pentru că în urmă cu exact un …

Vreau, nu vreau, uite că am ajuns să pun degeţelul pe rana unui subiect mai greu ca o linguriţă plină cu neutroni (am citit undeva că o linguriţă plină cu particule din astea e de câteva mii de ori mai grea decât Pământul, care în acest moment nu ştiu cât cântăreşte, dar am să mă interesez la Silviu Prigoană, poate ştie el)

E vorba de vedetele care fac sex pe bani. Adică vedetele care contra unor sume deloc de neglijat acceptă să dea repejor chiloţeii jos şi să treacă la treabă prin camerele de hotel sau locuinţele conspirative ale unor …

Văd că, încet, încet se ajunge şi pe la noi. Nu îmi dau seama cum ne vom adapta la noile condiţii. Eu am trăit mulţi ani ştiind şi înţelegând, de nevoie, ce se poate şi ce nu se poate. Am crezut, dar mai ales am sperat, că nu voi mai trăi asemenea situaţii.

Doar că s-a întâmplat ca banii fictivi să cadă în capul tuturor, să constatăm că şi alţii mai breji (sau mult mai breji) strâng cureaua (lată) şi să ne vedem nevoiţi să ne adaptăm.

Scriu aceste rânduri “inspirat” de ministrul Dragnea, după ce l-am văzut declarând că …

Sunt din ce în ce mai uimit, la modul plăcut, de cum se distrează sibienii. Fiecare băruleţ, fiecare underground, fiecare parte a centrului, de la neuitata Bufniţa, cârciuma tinereţii mele şcolăreşti, până la Casa Frieda, Imperium, Galerry, unde patronii se întrec pe sine să-şi distreze clienţii, chiar dacă aceştia nu sunt în număr foarte mare în iarnă.

Apoi sunt impresionat de Piaţa Mare, unde se distrează lumea cu o demonstraţie de sărituri cu snow board-ul despre care nu se auzise în Capitala noastră europeană, chiar pe o pârtie amenajată de primărie cu un tun de zăpadă care a fost o altă …