Brueghel cel Tânăr şi-a dedicat întreaga viaţă continuării procedeului stilistic al tatălui său. Pe vremea aceea, la modă erau peisajele mari, decorative şi lucrările realizate cu mare meticulozitate, cu o atenţie specială acordată detaliului.
Născut la început de secol XVII, Jan Brueghel a lucrat în acest stil. Pentru a face faţă cererilor colecţionarilor de la acea vreme, artistul a realizat adesea copii după lucrările tatălui său, peste care punea adesea semnătura acestuia. Identificarea lucrărilor sale, pentru mulţi dintre exegeţi a fost foarte dificilă. Totuşi, ca o notă aparte, tablourile semnate de Jan se remarcă prin culori mai şterse şi desene mai puţin precise. Evident, primele lecţii de pictură le ia de la tatăl său. Brueghel cel Tânăr pleacă în Italia în 1624, fiind însoţit de vechiul său prieten, Anthony van Dyck. Acolo ia contact cu marii maeştrii ai lumii, şi cu tot ceea ce reprezintă apogeul în Renaştere.
După ce tatăl său moare de holeră a trebuit să revină în Antwerp şi să se ocupe de atelierul tatălui său, care era asaltat de comenzi. Printre clienţi se numărau nobili austrieci, francezi, olandezi. Brueghel cel Tânăr a rămas cunoscut în special pentru peisaje, scene mitologice şi alegorii. La fel ca şi tatăl său a realizat peisajele de fundal pentru mai mulţi artişti, între care Peter Paul Rubens şi Hendrick van Balen. Totuşi, fantezia lui debordantă, plină de ironie, înclinaţia către grotesc, aveau să-i aducă apelativul de „Brueghel al infernului”. Dintre lucrările lui amintim: „Alegoria războiului”, „Turnul Babel”, „Rătignirea”, „Sfânta Famile cu Sf. Ioan” etc.
Viorica Romaşcu
