În partea de apus şi miază-noapte a pitorescului oraş, Râmnicu Vâlcea, chiar sub dealul "Capela", la poalele pădurii de fag şi de tei, este situată reşedinţa Episcopiei Râmnicului.
Aici, în decursul timpului, au fost ridicate trei biserici, mai multe corpuri de clădiri şi s-a plantat o frumoasă livadă cu pomi. Reşedinţa Episcopală a Râmnicului are următoarele corpuri de clădire: Catedrala, Bolnita, Paraclisul, Palatul episcopal, Complexul Antim Ivireanul şi alte clădiri anexe. Episcopia Râmnicului şi Noului Severin" a fost înfiinţată în anul 1504, de către domnitorul Radu cel Mare, iar în anul 1580, în timpul episcopului Mihail al II lea, şi-a mutat reşedinţa la Râmnic.
Prima reşedinţă episcopală din Râmnicu Vâlcea va fi distrusă de turci, în 1737, şi va fi reconstruită de către episcopul Climent, în anul 1739. Sub poalele "Dealului Capelei", de o parte şi de alta în faţa bisericuţei Bolnita, se află două corpuri de clădiri ridicate pe ruinele "caselor Bolnitei" ce au fost la început chiliile ieromonahului Teodor Olănescu, ale lui Pahomie Bujoreanu şi Leontie Monahul, ctitori ai Bisericii Bolnita, alături de Climent Episcopul. În timp, ele au servit ca spital, în vremea războiului pentru independenţă, sau săli de clasă pentru Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti. Astăzi şi-au reluat menirea pentru care au fost ridicate, şi anume, locuinţe pentru personalul monahal al Episcopiei. Catapeteasma din incinta bisericii are icoane de valoare însemnată. Pictura este executată în frescă, în stil bizantin.
Întruparea şi Jertfa sunt temele importante ale picturii absidei altarului, ilustrate prin Maica Domului Platiterra, prin friza cu profeţi, respectiv prin Iisus în mormânt şi Viziunea lui Petru din Alexandria. De remarcat este prezenţa Sfinţilor Melozi care se închină Maicii Domnului şi reprezentarea la proscomidiar a Sfântului Cuvios Climent. Scena celor trei ispitiri ale lui Iisus, care este nouă în iconografia altarului unei bolnite, este menită să releveze natura divină a Mântuitorului. Naosul a fost consacrat iconografiei hristice, Patimi şi Minuni, un program asemănător cu cel din naosul bolnitei de la Hurezi, rolul de vindecator al lui Iisus precum şi semnificaţiile eschatologice ale minunilor, fiind idei adecvate programului unei biserici-bolnită. (A.M.)
