Dacă m-ai întreba acum de ce am plecat nu ţi-aş putea răspunde. A fost pur şi simplu un impuls de moment. O tresărire de orgoliu. Oamenii fac deseori lucruri iraţionale atunci când vine vorba să-şi păstreze demnitatea, să nu-şi păteze o oarecare onoare imaginară.
Avem o părere mult prea bună despre noi înşine. Societatea e de vină pentru asta. Ea ne-a minţit de mici că fiecare individ contează, că noi putem fi cei care vor face diferenţa. Mă uit acum în oglindă şi tot ce văd e dispreţ. Greaţă. E un sentiment pe care mi l-am reprimat mult timp. Apartamentul …