Încă din secolul XIII s-a născut biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului”, în Teiuş, sprijinită de românii ortodocşi din acestă regiune.
Pentru credincioşii români ortodocşi din Teiuş, biserica mamă este cea din secolul XIII, succedată de cea din secolul XVI, care, în urma unirii cu Roma de la 1700 a unei părţi din românii ortodocşi din Transilvania, unire realizată la Alba Iulia de cei 36 de protopopi cu vladicul Atanasie Anghel, în imediata apropiere de Alba Iulia şi mai apoi de Blaj (reşedinţe ale episcopatului greco-catolic), a devenit biserică greco-catolică, stare din care a revenit la ortodoxie prin actul unificării din 21 octombrie 1948, din Alba Iulia.
După realizarea marelui deziderat al „unirii cu ţara”, pecetluit la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, prin votul unanim al tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, deci şi a celor din Teiuş, în cadrul României Mari, s-a şi pus în lucru problema românilor ortodocşi din Teiuş, înfiinţându-se, încă din anul 1924 parohie ortodoxă, având ca preot paroh pe vrednicul de pomenire preot şi ctitor Vasile Barluţiu. În anul 1926, preotul Vasile Barluţiu împreună cu cele cca 96 de familii de credincioşi ortodocşi au păşit al construirea bisericii parohiale cu hramul „Sfântul Nicolae”.
Planul bisericii a fost întocmit de către arhitectul Richard Vagnere din Hunedoara, în stil bizantin, în formă de cruce, cu două turnuri în faţă pentru clopote şi o cupolă mare, centrală. Tânărul preot continuă lucrările necesare bisericii, reuşind ca în anul 1938 să monteze catapeteasma din biserică, adevarată operă de artă, lucrată din stejar masiv în culoarea naturală, sculptat în întregime cu o mare fineţe şi măiestrie de către maestrul sculptor Anghel Dima din Bucureşti. Icoanele de pe catapeteasmă au fost executate în ulei pe placaj, cu fond din foiţă de aur, de către pictorul bisericesc Dimitrie Belizarie din Bucureşti, în stil neobizantin. În anii 1953-1954 s-a început acţiunea pentru pictarea bisericii şi care s-a materializat în anii 1955-1956 de către pictorul bisericesc Cornel Cenan din Cluj.
Pictura s-a executat în tehnică „tempera” în stil neo-bizantin, armonizându-se cu pictura de pe catapeteasmă. Bisericii Sfântul Nicolae din Teiuş i s-au făcut pe parcurs şi alte lucrări de întreţinere, faţadă exterioară şi uşi noi de stejar, cu sculptură la uşa de intrare, în ultimii 10 ani, precum şi dotări interioare corespunzătoare. (A.M.)
