Ce frumos este să te trezeşti dimineaţa alături de cel pe care îl iubeşti. De mult nu am mai simţit acest sentiment. După câteva luni în care am fost certaţi, ne-a venit mintea la cap şi am hotărât să iertăm…
Mă descriu ca fiind o tipă dificilă. Puţine lucruri mă impresionează. De multe ori sunt rea şi arunc cu vorbe grele. Iubitul meu e şi mai şi. Un bărbat mai orgolios ca el nu am întâlnit. Bineînţeles că în formula asta problemele şi neînţelegerile îşi fac lesne intrare. Aşa s-a şi întâmplat de am ajuns la despărţire în urmă cu multe luni. Ne certam din te miri ce. El se supăra că ies prea des cu prietenele şi îl neglijez, eu mă înfuriam că nu mă ajută la bucă tărie, nu face piaţa, nu e tandru cu mine… Şi uite aşa am ajuns la o ceartă teribilă. Sim- ţeam că vreau altceva, mă plictisisem de scandaluri, de nopţi plânse şi nedormite. Pe el îl deranja indiferenţa mea şi multe altele.
Orgolii
Am ajuns la despărţire. Pe moment nu am regretat. Voiam să uit, iar el la fel. Vreo două luni nu ne-am mai vorbit. Dar încet, încet dorul îşi făcea cuib în inima mea. M-am ţinut tare. M-am văzut cu diverşi băieţi şi toţi mă enervau. Îl căutam pe el cu privirea peste tot. Pe stradă mi se părea mereu că-l zăresc. În zadar! Voiam să-l sun şi să-i zic că mi-e dor. Dar nici el nu dădea nici un semn de viaţă, de ce aş fi făcut-o eu? Din câte ştiu, nu îi stă bine unei femeie să alerge după un bărbat.
Dulce e împăcarea
După 4 luni am primit un telefon care mi-a dat aripi. M-a sunat şi cu o voce tristă m-a întrebat dacă îl mai iubesc. Ne-am întâlnit şi am vorbit mult. Ne-am povestit cât de dor ne-a fost şi iată unde a dus încăpăţânarea. Acum ne-am împăcat şi mă simt super, super fericită! A fost o lecţie dură. Dar am aflat că el e bărbatul pe care îl vreau pentru toată viaţa. Ştiu că mă adoră, numai că îi place să facă pe durul. Dar, sincer, asta m-a şi atras la el. E diferit. (L.R.)