OBICEIURI. Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară, cu multe trimiteri spre credinţele păgâne.
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare, informează siteul crestinortodox.ro. Deasupra se aşază douăsprezece feluri de mâncare, cum ar fi coliva (grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată), o fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (un borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe), borş de peşte, peşte prăjit, vărzare, adică plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Lista de bucate de mai sus este specifică zonei din preajma Dunării şi a Moldovei de Jos, în timp ce în altă părţi ale ţării, masa de Bobotează conţine alte şi alte feluri de bucate. Comun este faptul că, până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare. În unele locuri, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”, ceea ce este încă o dovadă că sărbătoarea Bobotezei s-a pliat pe o serie de obiceiuri care par să vină din substratul credinţelor păgâne. (V.N.)
