Cum de câteva zile îmi petrec vacanţa alături de familie într-un loc unde internetul e mai rar decât pruna în vişin, ca să nu se plictisească cititorii, propun spre lectură, doar pe internet, câteva texte care sunt la fel de actuale ca gerul şi îngheţul. LA MULŢI ANI , multă fericire şi comentarii cu moţ, vă doreşte şi în 2009 Gică Contra
O sumară analiză a provenienţei vedetelor despre care scrie şi vorbeşte mai toată presa actuată scoate al suprafaţă, ca furtuna de pe mare algele la Mamaia un fapt deloc surprinzător. În proporţiie covârşitoare, vedetele din zona show bizz-ului vin din provincie. Andreea Marin, Anna Lesko, Monica Columbeanu, Andreea Bănică, Ana Maria Ferenţ şi multe altele sunt fete venite din provincie să rupă gura târgului, la Bucureşti. Chestia asta nu are gust mai rău decât uleiul de ricin. Nu îmi aduc aminte să fi întâlnit în zona asta a divertismentului minor vreo absolventă a liceului Sf. Sava sau a altor licee prestigioase din Bucureşti. Ele se orientează spre profesii serioase cu recunoaştere în timp şi notorietate la un nivel mult superior.
În general fetele din provincie, care arată bine sunt puse pe treabă. În special cele din Moldova şi cele de la Constanţa, care e o adevărată pepinieră de fiţe. Frumoase şi cu o tenacitate de invidiat ele intră pe drumul îngust al succesului şi nu se lasă până nu ajung la capăt, adică îşi fac case de lux în buricul târgului sau la Snagov şi încearcă cu orice preţ să convingă lumea că sunt capabile să reuşească în viaţă. Sau se mărită cu bărbaţi bogaţi, sau şi una şi alta. Nu e deloc de blamat, mai ales că cel mai important român al tuturor timpurilor, Constantin Brâncuşi venea dintrun sat uitat de lume, numit Hobiţa iar geniul lui Enescu a fost alimentat de peisajele mirifice din Moldova natală. Interesant este aplombul cu care domnişoarele se insinuează în sociatate, dorind apoi să şteargă cu buretele originile lor umile de fete de la ţară.
Toată nebunia asta cu maşini ultrascumpe, genţi de mii de euro şi figuri de eroine căzute glorios pe gheaţa alunecoasă a succesului, nu este decât o tentativă disperată de negare propriilor origini şi o furie incredibilă de a intra în lumea bună. Nimic mai fals. Timpul care le cerne pe toate şi separă inevitabil grâul de neghină certifică un adevăr mare cât roata de camion. Valoarea nu se poate impune cu forţa. Tenacitatea fetelor de provincie care vor neapărat recunoşterea propriei valori în Bucureşti are în ea ceva ridicol. E ca şi cum ai încerca să agăţi prune într-un cocotier arătându-le apoi cu degetul. Nu cred că timpul va reţine ceva din toată vânzoleala asta mediatică, şi că îna fară de o recunoaştere pe un palier extrem de jos plasat, fetele astea nu mai beneficiază în mod real de nimic.
Sunt curios cum se va vorbi peste zece ani de toate starletele astea de conjunctură care strălucesc acum şi cum vor arăta ele la 50 de ani. E o glorie mult prea efemeră şi avem oraşe de provincie prea mici pentru ca vedetele de provincie răsărite peste noapre să încapă cu tot cu orgolii în ele.
Astăzi Gică Contra vă urează să aveţi baloane umplute cu gaze de sondă şi dulceaţă de ochiul boului.
