Anxietatea poate fi definită ca teamă fără obiect. Din punct de vedere medical în cadrul tulburărilor anxioase avem: atacul de panică, agorafobia, fobia specifică, fobia socială, tulburările obsesiv–compulsive, stresul posttraumatic, stresul acut, tulburarea anxioasă indusă de o substanţă.
Toate aceste tulburări au la bază proasta gestionare a sresului cotidian. În 1936 Hans Seyle a introdus o noţiune de stres pentru a desemna starea în care se găseşte un organism ameninţat de dezechilibru sub acţiunea unor agenţi sau condiţii care pun în pericol mecanismele sale de echilibru.
Stresul afectează funcţionalitatea organismului şi se reflectă în alterarea sănătăţii, iar în final produce boala. „Omul nu moare, ci se omoară”, spunea acum 2.000 de ani filosoful român Seneca, iar Voltaire un alt mare spirit al omenirii observa că „Jumătate din viaţă ne cheltuim sănătatea pentru avere, iar cealaltă jumătate, averea pentru sănătate”.
„Ucigaşul tăcut”- stresul reprezintă preţul pe care omul îl plăteşte vieţuirii sale în civilizaţia contemporană, mărind semnificativ factorii de risc ai sănătăţii umane, el stând la baza unor grave modificări hormonale, fiziologice dar mai ales psihologice.
Să nu uităm că frica face parte din codul nostru genetic şi în paleocortex (creierul nostru vechi reptilian) se iau decizii rapide de tip instinctiv adică luptă sau fugi. Analiza pe care o face creierul modern adică neocortexul a evenimentelor care ne provoacă anxietatea este una mai elaborată şi ne furnizează soluţii mai diverse de funcţionare. Arta de a prelungi viaţa înseamnă de fapt arta de a nu o scurta. Pentru acest lucru trebuie să învăţăm să gândim pozitiv, să îndepărtăm din viaţa noastră cât mai mult din sursele care generează stresul de la poluare fonică până la reducerea consumului de zahăr industrial. Individul trebuie să înveţe să-şi trăiască clipa existenţială să se bucure din ce în ce mai mult de viaţă şi să nu mai ia în seamă lucrurile mărunte care îi produc stres şi implicit anxietate. Nu trebuie uitate tehnicile de relaxare şi mişcarea în natură dar şi o alimentaţie sănătoasă şi evitarea consumului de televizor, calculator şi telefonie.
Drama unui atac de panică, spaima de a ieşi din casă, sau diverse fobii pot duce la situaţii care restricţionează în mod negativ existenţa individului şi a celor care-l înconjoară, alterându-i traiul zilnic. În societatea modernă omul este un sedentar şi din această cauză el este mai uşor afectat de stres, se îmbolnăveşte de obezitate, afecţiuni cardio-vasculare şi ajunge uşor la anxietăţi, depresii, nevroze, psihoze etc. Foarte important este pentru individ să identifice cauzele anxietăţii şi să ia imediat măsuri pentru înlăturarea lor.
Marele panaceu îl reprezintă dragostea şi respectul între indivizi. Dacă aveţi curiozitatea să intraţi într-o discotecă o să vedeţi oameni care dansează fără să se atingă şi muzica este la un volum care numai confort nu produce. Să nu uităm că fobia scolară reprezintă una din cele mai răspândite probleme la copii iar psihanaliza defineşte fobia ca o reprezentare încărcată cu suprasarcina de afect.
În Evanghelia după Ioan se spune: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”. Trebuie să ţinem cont că în „cuvânt” rezidă o mare forţă aşa că este bine să-l folosim cu pricepere pentru a nu provoca spaime şi temeri nejustificate în jurul nostru. Psihoterapia reprezintă o soluţie alături de tratamentul medicamentos în tratarea anxietăţtii, dar cel mai bine este să prevenim decât să tratăm!
Psiholog,
DRAGOTOIU ADRIAN
