Din cele mai vechi timpuri, până astăzi, omul a căutat războiul, crima, vărsarea de sânge. Pentru a-şi satisface această dorinţă a găsit nenumărate motive pentru actele sale criminale: lipsa teritoriilor sau a diferitelor bagăţii ce îi lipsesc poporului din care face parte, purificarea raselor pământului, setea de putere, impunerea unor ideologii şi doctrine politice, dar nu în ultimul rând, religia.
După cum am putut vedea în primele trei părţi al periplului nostru în subiectul atrocităţilor religioase, omul a săvârşit foarte multe crime în numele divinităţii. Masacrul hinduşilor, inchiziţia, jertfele aztece, jihadul islamic, cruciadele sau persecuţiile romane sunt doar câteva din pretextele şi metodele petru a vărsa sânge sub “sigla” religie.
Cele menţionate mai sus nu sunt singurele metode inventate de om pentru a duce acest război “spiritual”, iar azi vom aborda încă două din tehnicile de masacrare umană.
7. Crimele sectei Thugee
Pentru a-i satisface pofta de sânge nemiloasei zeiţe Kali, practicanţii sectei Thugee din India au dezvoltat încă din anul 1500 o practică religioasă prin care oamenii erau jertfiţi pe altarul acesteia. Majoritatea victimelor erau ucise prin ştrangulare în timpul ritualurilor. Se aproximeaza că 2 milioane de oameni i-au căzut victime de-a lungul timpului. Numai în anul 1800 au fost curmate circa 20.000 de vieţi, până când intervenţia autorităţilor britanice a pus capăt acestor practici. Numărul victimelor s-a diminuat, cu toate că, în 1840 un membru Thugee era judecat pentru uciderea a 931 de oameni. În prezent, anumiţi preoţi hinduşi încă mai practică acest ritual, însă locul oamenilor pe altarul jertfei a fost luat de capre.
8. Vânătoarea de vrăjitoare
Încă de la sosirea lor în Massachusetts, în jurul anului 1600, puritanii au creat o poliţie religioasă care urmărea şi pedepsea orice deviaţie de la doctrina lor. “Pacatoşii” erau biciuiţi, puşi la stâlpul infamiei, spânzuraţi, li se tăiau urechile sau li se găureau limbile cu un fier încins. De cealaltă parte se aflau adepţii formaţiunii religioase Quaker, unii dintre cei mai mari inamici ai puritanilor, a căror religie era considerată o blasfemie. Practicanţii Quaker prinşi erau spânzuraţi. În 1690, teama faţă de magie şi de efectele acesteia i-a făcut pe puritani să condamne la moarte 20 de vrăjitoare şi să arunce în închisoare alte 150 de persoane bănuite de vrăjitorie. În întreaga perioadă a persecuţiilor, care a durat din 1484 până în 1750, mii de oameni au fost arşi pe rug sau spânzuraţi. Conform statisticilor oficiale, 80% dintre victime erau femei.
Adrian Claudiu Rusu
