Muzeele bucureştene au transformat noaptea de sâmbătă spre duminică într-o adevărată manifestare culturală populară. Sărbătoarea Muzeelor, iniţiată în urmă cu cinci ani de Ministerul Culturii şi Comunicaţiilor din Franţa, continuă să aibă tot mai mult succes şi în România.
Atraşi de evenimentul gratuit, care promitea de la spectacole de dans, muzică, teatru şi film, expoziţii la proiecţii în aer liber, mii de bucureşteni au ieşit sâmbătă seară din case pentru a merge la cele 11 instituţii care şi-au anunţat participarea la Noaptea Muzeelor. Două dintre cele 11 instituţii muzeale – Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană – au fost luate efectiv cu asalt, vizitatorii formând în faţa intrărilor cozi care se întindeau pe o distanţă de circa 100 de metri. De exemplu, la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), vizitatorii au fost invitaţi să creeze propriile lor picto-poezii, suprapunând peste tablouri texte extrase la întâmplare dintr-un joben, după modelul dadaist.
Şi pentru că anul acesta a fost rândul poeziei să propună o altă decodare imagisticii picturale, unele dintre tablourile din Galeria de Artă Românească Modernă şi din Galeria de Artă Europeană au fost puse în relaţie cu câte un text poetic, prin intermediul instalaţiilor sonore. Pentru cei care au aşteptat aliniaţi la rând şi mai mult de o oră pentru a putea intra în muzeu, organizatorii au pregătit proiecţii de film – două versiuni cinematografice ale povestirii „Prăbuşirea casei Usher", a lui Edgar Allan Poe -, însoţite de muzică creată de ansamblul Einuiea, de inserturi din poemele lui Baudelaire sau de un aranjament pentru două chitare. La doar o oră şi jumătate de la deschidere, reprezentanţii instituţiei dăduseră deja 3.500 de bilete gratuite, aşteptând ca numărul vizitatorilor să depăşească 18.000, potrivit unui reprezentant al instituţiei.
Deşi mai puţin accesibil publicului din cauza amplasării în Palatul Parlamentului, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a fost cea mai vizitată instituţie inclusă în circuitul Noaptea Muzeelor. Aici, tinerii au stat la rând zeci de minute pentru a putea vedea expoziţiile de fotografie, documentarele şi proiecţiile („The Fragility of Being", „Spaţii culturale dispărute", „Disobedience" sau „Shedevil on tour". Dintre acestea, „Fragilitatea Existenţei" a cuprins fotografiile şi lucrările video a peste 30 de artişti din Galeria de Fotografie a Austriei, a Muzeului de Artă Modernă Salzburg şi din Colecţia de Artă Fotografică a Austriei). În jurul orei 00.00, din cauza mulţimii adunate în faţa instituţiei, poarta care ducea la Palatul Parlamentului a fost închisă de jandarmi, fapt care nu a împiedicat curioşii să aştepte pe bulevard, cu speranţa că vor intra. La Muzeul Naţional de Istorie a României, vizitatorii au putut vedea proiecţii de filme de animaţie istorice şi asista la prezentări de uniforme şi echipament militar – din perioada domniei Regelui Carol I, în spaţiul expoziţiei „Familia Regală.
O istorie în imagini". Pe lângă prelegerile tematice însoţite de proiecţii vizuale şi ateliere practice adresate pasionaţilor de istorie, vizitatorii s-au putut delecta cu demonstraţii de dans şi luptă cu spada sau spectacole de cântec şi dans irlandez. Un alt muzeu vizitat de bucureşteni a fost „George Enescu", găzduit în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei. Deschis în mod tradiţional cunoscătorilor şi iubitorilor muzicii clasice, Muzeul Enescu a propus în Noaptea Muzeelor de la lucrări ale marilor compozitori, interpretate de Orchestra Liceului de Muzică „Dinu Lipatti", până la muzică de film şi muzică din animaţiile Disney, muzica anilor -80 sau prelucrări folclorice ruseşti şi evreieşti.
De un mare succes s-a bucurat Grupul de Muzică Bizantină „Anton Pann", care a făcut ca muzeul să devină un spaţiu intim, dar neîncăpător pentru cei care doreau să asculte poveştile spuse de sunete. Muzeul Municipiului Bucureşti a găzduit cu prilejul Nopţii Muzeelor câteva expoziţii temporare, precum „Istoria Europei şi a Americii în sigilii şi documente", o expoziţie creată şi organizată cu colecţia personală a doamnei Marinela Pop-Câmpeanu, şi Expoziţia Naţională de Carto-Filatelie dedicată împlinirii a 550 de ani de atestare a Bucureştiului. Pentru că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la Revoluţia din decembrie -89, Muzeul Militar Naţional a abordat ca temă perioada 1965 – 1990. În acest sens, a fost organizată expoziţia „Amprente ale vieţii cotidiene în perioada comunistă”. (V.R.)
