Calomnia este infracţiune civilă sau penală, ne întreabă Sanda Pavelescu din Sibiu?
Civilă. Codul Penal a fost adoptat în 1968 şi a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1969. Este actul legislativ care cuprinde într-un sistem unitar normele penale generale şi cea mai mare parte din normele penale speciale comune. Deci, este principalul izvor al dreptului penal, conţinând cele mai importante norme din acest domeniu.
Consacrând cele mai importante principii de politică penală, legalitatea, umanismul, democratismul, Codul Penal român a marcat un moment important, o etapă superioară în evoluţia dreptului nostru penal. Prin modificarea şi completările ce i s-au adus, îndeosebi prin actele normative adoptate după decembrie 1989, Codul Penal a suferit substanţiale îmbunătăţiri, ceea ce a avut ca urmare adaptarea lui la realităţile concrete din România şi alinierea la noile cerinţe de drept penal contemporan. Este împărţit în două:
-partea generală;
-partea specială, fiecare cuprinzând titluri, capitole, secţiuni.
Fiecare titlu are ca obiect o materie specială; de exemplu titlul II, partea generală, reglementează instituţia infracţiunii şi celelelte instituţii legate de aceasta.
În partea generală, art. 1 – 154, sunt cuprinse dispoziţii cu privire la scopul legii penale şi aplicarea ei în spaţiu şi timp;
-instituţia infracţiunii;
-a pedepsei;
-a înlocuirii răspunderii penale;
-despre minoritate;
-măsurile de siguranţă;
-cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării.
În partea specială, art. 155 – 363, sunt grupate cele mai importante categorii de infracţiuni:
-infracţiuni contra siguranţei statului;
-contra persoanei;
-contra capacităţii de apărare a României;
-contra păcii şi omenirii.
Ultimele modificări şi completări ale Codului Penal se referă în special la răspunderea penală a persoanei juridice;
-pedepsele aplicabile persoanei juridice;
-reguli generale ale executării pedepselor principale privative de libertate.
S-a adoptat o terminologie unitară, de exemplu pedepse complementare în loc de pedepse complimentare din vechea reglementare.
De asemenea au fost abrogate unele articole atât din partea generală cât şi din partea specială:
-art. 56 si 58, regimul general al executării pedepsei şi respectiv regimul de muncă;
-art. 205, insulta;
-art. 206, calomnia;
-art. 207, proba verităţii;
-art. 236, defăimarea ţării;
-art. 304, adulterul;
-art. 327, vagabondajul.
Trecerea insultei şi calomniei din domeniul penalului în domeniul civilului nu exonerează de răspundere pe cei care prin exercitarea abuzivă a libertăţii de exprimare aduc atingere demnităţii şi onoarei altor persoane.
Orice persoană a cărei onoare, reputaţie sau demnitate a fost lezată se poate adresa prin acţiune instanţei civile şi poate solicita daune morale şi materiale. Dovada adulterului poate constitui probă în procesul de divorţ. www.euroavocatura.ro