Ce fel de plângere trebuie să depun pentru violarea domiciliului, ne întreabă Emil Vasilescu din Sinaia?
În unele situaţii, declanşarea procesului penal a fost lăsată de legiuitor la iniţiativa persoanei vătămate, precizându-se că punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea acesteia, ceea ce reprezintă o excepţie de la pricipiul oficialităţii procesului penal. Plângerea prealabilă este privită ca o dublă manifestare de voinţă a persoanei vătămate, în primul rând ca o înştiinţare a organelor judiciare şi în al doilea rând ca o expresie de voinţă pentru ca infracţiunea să fie urmărită.
Instituţia plângerii prealabile, spre deosebire de celelalte instituţii ce ţin de desfăşurarea procesului penal, are pe lângă reglementarea procesual penală şi o reglementare în codul penal, motiv pentru care are o natură juridică mixtă, fiind o cauză de pedepsibilitate şi procedibilitate. Plângerea penală este o cauză de pedepsibilitate întrucât aplicarea sancţiunii prevăzută de legea penală este condiţionată de existenţa acesteia. Lipsa plângerii prealabile sau neintroducerea ei cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege conduce la înlăturarea răspunderii penale.
Codul penal actual prevede că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul următoarelor infracţiuni:
– lovirea sau alte violenţe;
– vătămarea corporală;
– vătămarea corporală din culpă;
– violarea de domiciliu;
– violarea secretului corespondenţei;
– divulgarea secretului profesional;
– violul;
– furtul pedepsit la plângerea prealabilă;
– abuzul de încredere;
– gestiunea frauduloasă;
– distrugerea;
– abandonul de familie;
– nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorilor;
– tulburarea folosinţei locuinţei.
Sunt situaţii când acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Pentru toate aceste infracţiuni plângerea prealabilă constituie o condiţie de pedepsibilitate. Sub aspect procesual penal, plângerea prealabilă este o condiţie de procedibilitate întrucât existenţa acesteia conduce la declanşarea şi desfăşurarea procesului penal. Desfăşurarea procesului poate fi influenţată de atitudinea persoanei vătămate nu doar în ceea ce priveşte declanşarea dar şi derularea, deoarece partea vătămată poate să-şi retragă plângerea prealabilă şi chiar să se împace cu inculpatul.
Plângerea prealabilă trebuie să cuprindă:
– descrierea faptei;
– indicarea autorului;
– arătarea mijloacelor de probă;
– indicarea adreselor părţilor şi a martorilor;
– precizarea dacă persoana vătămată se constituie sau nu parte civilă şi când este cazul, indicarea persoanelor răspunzătoare civilmente.
Legea nu cere ca persoana vătămată să arate şi încadrarea juridică a faptei pe care o reclamă. Plângerea prealabilă se face printr-o cerere scrisă dar şi oral dacă persoana vătămată nu ştie să scrie. Va fi semnată de persoana vătămată.
Felicia Mirea
