Mass-media internaţională a ignorat total spiritul „conspirativist” care a condus la alegerea lui Josef Ratzinger drept nou Papă.
Preocupată de ritualurile medievale ale alegerii Suveranului Pontif, de comentariile fără sfârşit asupra simbolisticii „fumului alb” şi „fumului negru” ori de analizarea superbelor robe de un roşu purpuriu ale cardinalilor, presa a ignorat total – voit sau întâmplător – caracterul absolut secret al procedurii de alegere a noului Papă.
În fapt, aproape toţi cei 115 cardinali (cu vârste de peste 71 de ani), care aveau drept de vot au fost numiţi anterior în funcţie de Josef Ratzinger.
Cardinalul Josef Ratzinger aparţine unui mic grup de cardinali care au participat la alegerea celor doi Papi anteriori. Dintre care Ioan Paul I a avut un pontificat extrem de scurt (o lună) şi a decedat în condiţii dubioase.
Potrivit unor informaţii provenind de la Curia Papală, Josef Ratzinger se baza pe 50 de voturi sigure încă de la începutul Conclavului pentru alegerea noului Papă, din totalul necesar de 77 de voturi.
Din cauza acestui fapt, alţi candidaţi foarte importanţi – ca italianul Carlo Maria Martini şi un număr de cardinali din America de Sud – nu au mai avut practic nicio şansă.
Controlul Curiei Papale asupra alegerii noului Papă a fost considerabil mărit şi prin noua metodă de votare introdusă chiar de Papa Ioan al II-lea.
Această nouă metodă de votare stabileşte ca, după consumarea a 30 de runde, majoritatea simplă este suficientă pentru proclamarea Pontifului, în locul a 2/3 dintre cardinali. Aşadar, regula stabileşte, în mod evident, candidaţii cu şansa a doua şi facţiunile care îi susţin, eliminând şansa alegerii unui candidat de compromis.
Pe de altă parte, puterile Papei sunt enorme: ponitifcatul se întinde pe tot restul vieţii; decretele Papale sunt privite drept „infailibile”; Papa numeşte sau excomunică pe oricine din structura Bisericii Catolice; stabileşte singur legile în cadrul Bisericii Catolice.
De fapt, Papa este ultimul mare Suveran spiritual, care este ales şi conduce conform mentalităţilor Evului Mediu.
