Direcţia Naţională Anticorupţie va avea mai puţin de lucru, prin grija guvernului Ponta, care i-a redus din competenţe printr-o Ordonanţă de urgenţă emisă pe ultima sută de metri înaintea vacanţei parlamentare.

Ordonanţa a fost emisă săptămâna trecută, însă membrii guvernului au încercat să o ţină sub tăcere până la publicarea în Monitorul Oficial miercuri, 26 iunie, dată la care a şi intrat în vigoare. De la această dată, DNA nu va mai avea competenţa să cerceteze infracţiunile vamale şi de evaziune fiscală care au cauzat o pagubă materială mai mică de un milion de euro, aceste infracţiuni intrând în sarcina celorlalte parchete. Dacă astfel de infracţiuni „mici” de înşelăciune şi evaziune fiscală care nu depăşesc un milion de euro sunt asociate cu fapte de corupţie, atunci rămân în competenţa DNA.

Această ordonanţă de urgenţă, asociată cu textul din proiectul USL de revizuire a Constituţiei, prin care parlamentarii cu dosare penale ar fi scoşi din competenţa exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie, urmând a fi judecaţi de aceleaşi instanţe ca orice „inculpat de rând”, ne arată că teama actualei puteri vine tot dinspre DNA şi ÎCCJ.

Nu trebuie să înţelegem de aici că procurorii din celelalte parchete sau judecătorii de la tribunale şi curţile de apel ar fi neprofesionişti, corupţi, şantajabili. Sunt şi din aceştia, unii dovediţi şi trimişi în judecată, alţii nedovediţi. Pe de altă parte, justiţia nu s-a dovedit de fiecare dată oarbă nici la DNA şi nici la Înalta Curte. Dar există dimensiuni diferite ale profesionalismului şi eficienţei magistraţilor în înfăptuirea actului de justiţie, precum şi exemple ale rezistenţei unora şi ale cedării altora în faţa presiunilor politice.

Caracatiţa corupţiei este fără doar şi poate, în bună măsură, şi rezultatul hidos al unor legi şi acte normative guvernamentale cu destinaţie preferenţială, altfel spus menite să favorizeze interesele unei anumite clientele politice. Aşa numitele lacune dintr-o lege sau alta nu reprezintă de fapt altceva decât un cec în alb pe care politicianul veros îl oferă grupului său de clienţi, pentru a fi ulterior completat, legal, cu sume cu multe cifre.

Astfel de cazuri de corupţie sunt nenumărate, însă justiţia nu le poate cerceta şi sancţiona. Asta şi pentru că finanţările pe care le primesc unii politicieni pentru susţinerea campaniilor electorale sau pentru activitatea lor de legiuitori cu dedicaţie nu se fac la lumina zilei.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta care-i scoate pe evazioniştii de sub un milion de euro de sub competenţa cercetării DNA s-ar putea să ne lumineze cat de curînd. Sunt suficiente câteva nume, apropiate USL, despre care să aflăm că sunt cercetate penale pentru fraude „mici”, de sub un milion de euro.

Deutsche Welle