Sărbătorile din acest an aduc mult mai puţine profituri comercianţilor europeni decât în anii trecuţi. Problemele economiilor statelor membre, neîncrederea în politicieni şi mai ales criza financiar, pe care începem să o resimţim cu toţi, au rezonanţă în deciziile de cumpărare ale cetăţenilor Uniunii Europene.
Dacă în anii trecuţi românii erau mână largă la cumpărăturile şi cadourile pe care urmau să le facă celor dragi, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în acest an. Tot mai multe persoane se văd în imposibilitatea încropirii unei mese aşa cum se cuvine. În această situaţie nu se află numai românii ci şi cetăţenii celorlalte state europene. În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, eşantioane reprezentative de consumatori din nouă state membre ale Uniunii Europene sunt chestionate asupra intenţiilor de cumpărare a ofertei de sezon. Rezultatele obţinute nu orientează numai industria de profil, ci reprezintă şi un indicator important al percepţiei publice asupra gradului de integrare politică şi economică a Uniunii Europene, a fiecărui stat în parte.
Uniunea Europeană a ajuns una divizată
Imaginea de ansamblu obţinută la finalul anului acestui an arată o Uniune divizată. Majoritatea francezilor şi germanilor de exemplu sunt pesimişti în ceea ce priveşte viitorul apropiat şi intenţionează să direcţioneze către conturile personale de economii resursele financiare pe care în alţi ani le-au cheltuit pe cadouri pentru ei şi cei apropiaţi lor. Nu este surprinzător, având în vedere că economiile celor două ţări stagnează, că şomajul este în creştere, la fel şi tensiunile sociale. Pentru acei cetăţeni europeni care simt că viitorul este nesigur, anul acesta, Moş Crăciun este mai sărac. Nemţii vor cheltui cu 9% mai puţin decât anul trecut, portughezii şi italienii, cu 6%, iar olandezii, cu 5%. La nivelul Uniunii Europene, statistica arată că sărăcia Moşului este de 17%, respectiv încasările estimate de detailişti în această iarnă vor fi cu 17% mai mici decât anul trecut. La prima vedere nu este mult, în realitate, la scara unei pieţe de peste 475 de milioane de consumatori, pierderile sunt mai mult decât importante.
Irlandezii nu-şi fac probleme prea mari
Există însă şi europeni relativ liniştiţi. Sunt cetăţenii statelor membre ale căror economii nu au simţit încă atât de dur criza economică financiară. Aproape siguri că şi mâine vor avea un loc de muncă destul de bine plătit sau un ajutor social sigur şi decent, 60% dintre irlandezi sunt dispuşi ca anul acesta să cheltuiască la fel de mult pentru a-i bucura pe cei dragi. Doar spaniolii le egalează optimismul vizavi de viitor, cu un consum anticipat mai mare cu 4% decât cel din 2007. Banii cheltuiţi se duc pe mâncare şi pe cadouri, mai ales pentru copii. Francezii sunt părinţii cei mai dedicaţi din ţările studiate, dacă ar fi să-i apreciem strict din perspectiva cadourilor oferite de Crăciun copiilor. Dacă ar fi puşi să aleagă între a face economii şi a cumpăra daruri, circa 85% ar opta pentru a doua variantă. Belgienii şi englezii se află la polul opus, majoritatea fiind tentată mai degrabă de strângerea banilor albi pentru zile negre. Disponibilitatea către consumul de sezon este rezultanta câtorva factori. Primul şi cel mai important este percepţia publică asupra situaţiei economiei unui stat membru şi a Uniunii Europene în ansamblu. Urmează, în ordine, încrederea în clasa politică, securitatea locurilor de muncă, veniturile familiilor şi evenimente conjuncturale. Toate acestea încurajează sau nu indivizii să facă cheltuieli ce nu sunt absolut necesare, sau, din contră, să devină „un Hagi Tudose”. (A.F.)
