Preşedintele Traian Băsescu a ieşit din nou la rampă. Într-o declaraţie susţinută, luni seara, la Palatul Cotroceni, şeful statului a lansat atac după atac la adresa clasei politice.
Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă, luni seara, la Palatul Cotroceni. Urmăriţi LIVE TEXT principalele declaraţii ale şefului statului.
E un bun moment să vorbim despre o instituţie europeană şi despre cum se întâmplă lucrurile acolo. Arareori UE a fost subiect de interes pentru presă.
Contrar titrărilor de pe televiziuni de imediat de după terminarea Consiliului, eu afirm că la ultimul Consiliu European s-a înregistrat un succes. Nu e vorba despre niciun eşec al Consiliului.
E bine să înţelegem mecanismele europene şi noi la nivelul discuţiiilor de la Bucureşti. Depinde viaţa noastră în perioada următoare de ce se va întâmpla în UE. Depinde mai mult decât credem.
De ce spun că a fost un succes… Acolo au fost 27 de state care au rezolvat două dispute formidabile anterioare Consiliului European. Prima a fost legată de cifra bugetului. Erau state care cereau reducerea bugetului Uniunii cu 50 de mld. faţă de proiectul Comisiei, altele cu 75, altele cu 100 şi două state foarte puternice care solicitau reducerea cu 200 de mld. de euro faţă de proiectul făcut de CE.
În cele două zile s-a ajuns la o cifră. Este 100. Bugetul care va fi distribuit celor 27 de state e fixat în urma consiliului de la Bruxelles din 22-23 noiembrie. Acesta e de 933 mld. euro distribuiţi pe cele 6 capitole ale bugetului Uniunii.
Acesta a fost primul obiectiv care trebuia realizat şi asupra căruia nu eram înţeleşi la începerea Consiliului. Am terminat Consiliul având o cifră clară.
Al doilea element asupra căruia s-a ajuns la consens era cel legat de introducerea Tratatului Fiscal în concluziile Consiliului. Parte din acel Six Pack care vizează stabilitatea macro-economică a fost acceptat a fi introdus în concluziile Consiliului.
Consiliul Uniunii aplică sancţiuni statelor membre care nu îndeplinesc parametrii macro-economici. (…) Se pot face tăieri de fonduri de 50% până la 100% pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 0,5 până la 1% din PIB.
O altă categorie de sancţiuni se aplică pentru dezechilibre macro-economice. Dincolo de cifre, fiecare stat a avut priorităţile lui în discuţiile cu Van Rompuy şi în discuţiile bilaterale.
Reiau de ce România a fost preponderent interesată de condiţiile de accesare a banilor. Pentru că noi avem nişte probleme. (…) Obiectivul nostru a fost să diminuăm presiunea pe bugetul de stat. (…)
Pentru noi, un TVA de 24% din valoarea unui contract era o povară aproape insurmontabilă, dacă punem şi cu 25% cofinanţare. Bătălia noastră a fost ca TVA-ul să fie eligibil şi plătibil din bani europeni. Această măsură obţinută şi creşterea cofinanţării Uniunii de la 75 la 85% înseamnă o salvare de cheltuieli din bugetul de stat de 2,2 la 2,4 mld. euro pe an, ceea ce e extraordinar de bine pentru noi.
Plecând de la premisa că cel puţin acum vrem să mai avem un acord cu Fondul, am solicitat să se mai adauge 10% la cofinanţarea UE pentru statele membre care sunt în acord cu FMI în acorduri de restructurare, ceea ce înseamnă că dacă rămânem în acord cu Fondul în 2014, vom beneficia de co-finanţare de 95%, şi nu de 85%, cât s-a obţinut acum.
De mare interes pentru noi a fost să obţinem o flexibilizare a banilor pentru agricultură. Am solicitat şi am obţinut dreptul statului beneficiar să mute 15% din sumă dintr-un pilon în altul. Spre exemplu, la Dezvoltare rurală vom avea cca. 8 mld. (…) 15% înseamnă aproape 1 mld. care poate fi mutat de la Dezvoltare rurală la Plăţi directe pentru agricultură sau la Plăţi pentru animale.
Din punct de vedere al banilor pentru agricultură, la Plăţi directe sumele alocate României cresc la 10,8 mld. Obiectivul nostru e să începem procesul de convergenţă propus de comisarul Cioloş.
Acestea sunt lucruri certe, care nu se mai reiau în negociere. Trebuie să spun că toată lumea se aştepta să spun „veto” şi mă întrebau dacă ne-am hotărât să ieşim din UE. Sigur, e o glumă, dar am primit mici înţepături „cum e cu veto-ul României”…
România e unul din primele trei state din punct de vedere al creşterii bugetului pentru exerciţiul următor faţă de exerciţiul în derulare. La stadiul la care sunt lucrurile acum, ne calificăm pe podium.
O informaţie care m-a ajutat foarte mult în susţinerile pe care le-am avut… „Efortul de consolidare bugetară în statele membre. Perioada 2009-2012.” România e trecută cu roşu, e pe locul 3 în UE, din punct de vedere al efortului de consolidare bugetară. S-a văzut că în România s-a făcut un efort major de reducere a deficitului bugetar, ceea ce o aşază într-o situaţie de stat cu perspectivă bună, dacă n-o stricăm între timp… Când eşti serios, eşti credibil.
La anul, va trebui să dăm o soluţie pentru proprietarii care nu au fost despăgubiţi. Până în iunie trebuie să prezentăm la CEDO o lege care să stabilească nivelul de despăgubiri. Evaluarea acum e că nivelul de despăgubiri ar cam atinge cifra de 17 mld. Poate e mai mică, sper să nu fie mai mare. România va trebui să ia o decizie ca în perioadă de 10 ani să plătească despăgubiri. De la anul, România trebuie să înceapă să plătească.
A doua cheltuială care schimbă faţa bugetului e legată de plata medicamentelor. Din martie suntem obligaţi să achităm facturile la medicamente la 60 de zile, în baza unei directive a Uniunii. Nu mai stăm ca acum la 180-200-300 de zile… Aceşti doi factori vor însemna o reducere masivă a capacităţii noastre de cofinanţare din bugetul de stat.
Trebuie să înţelegem că avem nişte probleme… Poate le înţelege chiar şi premierul. Sunt convins că, dacă se uită atent, premierul o să înţeleagă priorităţile şi mecanismele Consiliului, unde nu te duci cu bâta, frate…
O preocupare majoră pentru Guvern poate fi ce se întâmplă acum pe piaţa muncii din România. (…) La Ford se reduce producţia. Aici, pentru moment, Ford a găsit soluţii. Aş vrea atenţie la problema Ford şi aş vrea să văd în dezbatere între politicieni ce soluţii au la Craiova.
Aş vrea să-i văd în dezbateri serioase pe oamenii ăştia. Aş vrea să-i văd că nu mai mint… Cum poţi să spui „România are grad de absorbţie 20%”, când tu ai 9,72?
Ţin să remarc, totul are o limită în tratamentul pe care-l accept de la mincinoşi. Am văzut interviuri în care premierul vorbeşte de lecţia pe care a învăţat-o în vară şi cum doreşte coabitarea. Vreau să-i spun că cei cărora le-a dat interviul au primit şi declaraţiile de aici. Nu poţi, pentru presa externă, pentru a-ţi face imaginea că ai înţeles lecţia verii, să ai nevoie să spui „coabitez, ştiu ce am de făcut cu preşedintele Băsescu” pentru că ai nevoie de această minciună, iar în ţară să-l utilizezi pe Băsescu şi pe afişe, şi în declaraţii, şi în minciuni cu privire la ce s-a întâmplat la Consiliul European, nu se poate. În această epocă nu poţi să spui una în ţară şi alta în străinătate. Doar Ceauşescu a crezut că poate păcăli aşa lumea democratică. A venit şi al doilea, Ponta. Îi invit pe Ponta să fie cinstit în relaţia cu preşedintele şi cu lumea internaţională.
Fac un apel în mod deosebit la liderii USL să înceteze atacurile la instituţiile statului. Şi ieri, şi azi, a fost atacat şi CSM, şi ANI. Nu spun că sunt perfecte, dar sunt instituţii care au misiunea lor. Când e vorba de CSM, discutăm despre atacuri la adresa altei puteri în stat. Cred că premierul aprecia mai degrabă prestaţia celor 2 procurori decât să acuze CSM-ul că a organizat un spectacol. Nu, CSM a fost mai transparent decât Ministerul Justiţiei şi a vrut ca oricine a fost interesat să vadă din discuţii calitatea candidaţilor la funcţia de procuror general al României şi la cea de procuror-şef DNA. Nu văd de ce trebuie să ataci o instituţie care a fost transparentă.
Îi aud pe politicieni vorbind veseli de modificarea Constituţiei. Aici iar sunt mincinoşi şi necinstiţi. Sigur că pot viza orice proces de revizuire a Constituţiei, dar nu văd pe niciunul spunând, „printre cele ce le vom modifica, sunt şi cele legate de referendumul din 2009”, care cerea în mod expres o singură cameră şi 300 de membri ai Parlamentului. Acum, Parlamentul are 471 de membri. După alegeri, numărul de parlamentari, datorită sistemului electoral, va ajunge la peste 500.
Fac un apel la clasa politică, să abordeze lucrurile importante pentru România. Fie că vorbim de revizuirea Constituţiei, ţinâd cont de referendumul din 2009, fie că vorbim despre UE, creare de locuri de muncă, fie că vorbim de perspectiva bugetului…
Mai sunt două săptămâni, şi să nu-şi imagineze cineva că se pot numi guverne pe poveşti. Este un avertisment extrem de serios pe care-l fac public către partide că deocamdată nu am văzut un buget al anului 2013 susţinut de cei aflaţi în campanie şi care să justifice guvernarea. Îi chem pe politicieni să fie responsabili faţă de electoratul căruia îi cer votul.
O spun pentru ultima dată: încetaţi să mă mai implicaţi în campanie pentru că mă obligaţi să vă răspund! Deocamdată n-am primit nimic serios şi dacă îmi cere cineva să mă uit la televizor ca să văd un buget, se analizează… Sigur, nu vreau să văd un buget în detaliile lui, dar vreau să văd capitolele cum sunt finanţate şi cum îşi acoperă promisiunile.
Întrebat dacă s-a întâlnit cu Ponta: Nu ne-am întâlnit, e ocupat cu campania. Eu cu România, el cu campania. Fiecare cu ale lui…
Solicitat să comenteze afirmaţia „totul are o limită în tratamentul pe care îl aştept de la mincinoşi”: Da, totul are o limită. Luaţi-l aşa cum îl spun. Mă va obliga să răspund pentru că, şi aici probabil a fost una dintre marile mele greşeli… Am considerat că nu trebuie să răspund direct sau indirect tuturor atacurilor murdare de cele mai multe ori pe care le-au făcut cei din USL la adresa mea, şi nu numai. Acum, în campanie, văd că, neducându-i capul să le prezinte românilor ce vor să facă ei cu ţara, o ţin într-un atac continuu la Traian Băsescu. Nu cred că este corect. Pe români poate îi păcălesc, dar nu şi pe mine…
Despre audierile de la CSM: Avizul CSM este consultativ. Eu n-am primit încă, n-am fost sesizat de ministrul Justiţiei, deci eu nu am despre ce să vorbesc… Eu am remarcat doar atacul pe care l-a făcut Victor Ponta la adresa CSM-ului, care a instituit o procedură transparentă, iar, ca şef al statului, sunt obligat de Constituţie să apăr instituţiile statului.
Solicitat să comenteze afirmaţia „să nu îşi imagineze cineva că se pot numi guverne pe poveşti”: Vreau să ştiţi că se va întâmpla în mod obligatoriu, voi vrea să ştiu ce obiective are şi cum le realizează. Voi vrea să ştiu acest lucru, pentru că cine spune „noi, partidul, stabilim şi dacă, nu se execută, preşedintele îl suspendăm”, este cel puţin iresponsabil. Responsabilitatea desemnării unui prim-ministru este majoră şi o voi exercita cu responsabilitatea la care mă obligă funcţia şi Constituţia. Nu poţi să numeşti, să desemnezi un prim-ministru care nu are soluţii pentru ţară, mai ales că prim-ministrul care va veni va prelua o ţară care încă este stabilizată macroeconomic.
Solicitat să comenteze avertismentul lui Antonescu, cel care spunea că, în cazul în care vor câştiga alegerile şi preşedintele nu va fi de acord cu propunerea USL-ului de premier, vor declanşa din nou procedura de suspendare: Înţeleg că domnul Crin Antonescu a dat al 8.793-lea avertisment, după care a căzut pe spate şi a adormit. Efort mare.
Ce şanse are Ponta să fie desemnat a doua oară premier? Ei, asta-i bună! Ştiţi că nu discut despre procurori, premieri şi aşa mai departe… Staţi să vedem alegerile terminate…
Referitor la declaraţia ministrului Apărării care spunea că, dacă se va modifica Constituţia, ar fi bine să se modifice şi legea după care funcţionează Consiliul Suprem de Apărare a Ţării: Păi nu trebuie să scape nicio instituţie a statului, toate trebuie atacate, iar ministrul Apărării exact asta face. (…) CSAT-ul poate să preia oricând o problemă de siguranţă naţională, fie că e siguranţa alimentară, fie că e siguranţă energetică, fie că e siguranţă în zona siguranţei economice. Deci nu văd ce modificări trebuie să fie făcute.
Despre „legea lăutărească”: O asemenea expresie nu putea veni decât de la Moş Teacă. Strategia de siguranţă naţională stă în Parlament de doi ani şi nu-i dezbătută. Sigur, orice Moş Teacă poate să spună: „N-a trimis-o”. Dar Moş Teacă e Moş Teacă.
sursa: Realitatea.net
