Un act datând din 1923 ar putea face lumină în procesul aflat pe rol, dintre Consiliul Judeţean (CJ) Neamţ şi Lazăr şi David Goldhamar, care susţin că sunt moştenitorii celui de la care statul român a preluat abuziv, în 1948, staţiunea Bălţăteşti. Revendicarea, în baza Legii 10/2001, face referire doar la suprafeţele de teren din jurul clădirii staţiunii, terenuri de pe care izvorăsc apele termale, dar şi la o suprafaţă de teren ocupată de un corp de clădire al staţiunii.
Revendicare de cinci milioane de dolari
Preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, a declarat că până la descoperirea hărţii din 1923, la baza solicitării de revendicare se afla un act din 1945, prin care moştenitorii susţineau că au fost împroprietăriţi cu acele terenuri. Harta din 1923, susţine Pruteanu, dovedeşte că terenurile au aparţinut de drept altor persoane.
Staţiunea Bălţăteşti, istorie şi literatură de aur
În 1810, principele Cantacuzino, aflat la o vânătoare, descoperă câteva fântâni cu apă sărată, astupate şi părăsite, fapt care dovedeşte că acestea fuseseră cunoscute cu mult timp înainte, fiind întrebuinţate pentru utilităţi gospodăreşti. Conştient de valoarea terapeutică a apei, principele se îngrijeşte de curăţarea şi amenajarea fântânilor şi pune bazele unei mici staţiuni, dotată cu două barăci din lemn pentru băi şi un mic parc de odihnă. În timp, parcul este mărit. Apele minerale de Bălţăteşti au obţinut la expoziţiile internaţionale de la Paris (1900) şi Bucureşti (1906) medalia de aur.
Proprietatea, dată din mână-n mână
După moartea medicului Cantemir, văduva acestuia, recăsătorită Arapu, cedează administrarea băilor fiilor săi care, cu începere din 1903, le arendează. Pe timpul Primului Război Mondial, stabilimentul este transformat în spital de campanie, clădirile şi instalaţiile deteriorându-se. În 1920, familia Arapu vinde staţiunea doctorului Goldhamer care reface instalaţiile şi acordă asistenţă medicală. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, staţiunea este în mare parte distrusă, iar activitatea este întreruptă pentru mai mulţi ani. În 1948, staţiunea Bălţăteşti trece în proprietatea statului, iar din 1953 băile încep din nou să funcţioneze. În 1964, se fac trei forări la adâncimea de 60 de metri pentru a se obţine un debit constant de apă. Între anii 1971-1974, staţiunea este refăcută şi devine permanentă cu 450 de locuri de cazare şi tratament. În 1993, Staţiunea Bălţăteşti este preluată de Ministerul Apărării, care a trecut la modernizarea bazei tehnico-materiale, însă, la finalul anului 2007, staţiunea a revenit în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ, care este şi proprietarul.
