Tribunalul Bucureşti a obligat DNA, în urma unei plângeri a lui Grigore Ghica, să reînceapă urmărirea penală împotriva mai multor persoane, printre care şi Helene Simone Raletti, deoarece aceasta ar fi dobândit Palatul Ghica-Tei prin folosirea unor documente false.
De zece ani încoace, „săpăturile“ nu-i dau pace
Tribunalul Bucureşti a decis, la sfârşitul lunii mai, să admită plângerea formulată de petentul Grigore Ghica, desfiinţând rezoluţia DNA din anul 2006, după care a trimis cauza procurorilor, în vederea redeschiderii urmăririi penale împotriva lui Simone Helene Raletti, Marin Gostin, Adrian Iordache şi Ion Iordan. Potrivit hotărârii Tribunalului Bucureşti, Grigore Ghica a arătat că a formulat plângere împotriva acestora, deoarece persoanele reclamate ar „fi furat o suprafaţă de teren şi un edificiu“. Mai precis, Grigore Ghica susţine că Simone Raletti a cerut restituirea Palatului pe baza unor acte, acţiune respinsă iniţial. Aceleaşi acte, însă, ar fi stat la baza unei alte acţiuni în instanţă, care a fost soluţionată favorabil.
Ba ai palat, ba nu ai
Apărătorul lui Grigore Ghica a susţinut că nicio femeie nu putea să fie legatarul aşezământului constituit de Grigore Ghica al IV-lea Voievod, primul domnitor după domniile fanariote, acest lucru nefiind posibil datorită dispoziţiilor Codului civil din România de la acel moment. Mai mult, Tribunalul Bucureşti a reţinut, în hotărârea dată, că Arhiepiscopia Bucureştilor a emis o adresă către Simone Raletti, în care îi spune că ţinând cont de sentinţa definitivă a Curţii de Apel Bucureşti din 1998 – prin care se arată că, în mod definitiv şi irevocabil, Raletti nu a făcut dovada descendenţei directe din neamul Ghica şi nu a putut demonstra calitatea de moştenitor – i se anulează calitatea de epitrop legatar cu precizarea că aceasta numai are dreptul să folosească această calitate.
