Lipsa de strategii guvernamentale a la Boc preluate şi de MRU
Facem un apel la istorie şi prin a prezenta o declaraţie făcută de un domn foarte cunoscut încă din anul 2004. Analistul economic Dan Suciu considera intenţia Guvernului de a converti datoriile RAFO în acţiuni o decizie cu iz electoral, motivată simplu de numărul mare de angajaţi, deci de voturi pe care poate miza PSD în alegeri.
„Această măsură este în mod cert diferită de celelalte situaţii similare. Sutele de milioane de euro pe care AVAS le-a recuperat pentru stat de la companiile cu datorii au fost dobândite pe calea instanţei. În niciun al caz de companie privată AVAS nu a fost de acord cu transformarea datoriilor în acţiuni. Acum este prima oară”, a spus Dan Suciu. „Dan Suciu este nimeni altul decât purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu care ne-a anunţat mai săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, conversia datoriilor CFR în acţiuni. Dacă înlocuim în analiză RAFO cu CFR, oare ce obţinem? Acesta este modul în care credem că actuala putere încearcă să rezolve problemele CFR-ului.
O altă declaraţie este a lui Traian Băsescu, pe atunci, în 2004, candidat la prezidenţiale, care condamna conversia datoriilor pentru Midia în acţiuni, spunând că nu va tolera un sistem mafiot” precizează Dragoş Titea, vicepreşedinte PSD Baia Mare şi secretar al Departamentului Naţional Infrastructură şi Transporturi. În 2012, datorii de câteva ori mai mari decât cele de la Petromidia din 2004 au fost convertite în acţiuni în cu totul alt mod economic. Politizarea excesivă a sistemului feroviar în ultimii ani a dus la o ineficienţă totală şi la acumularea unor datorii inimaginabile.
Dezinteres total la companiile naţionale gestionate de Guvern
Comparativ cu anul 2004, atunci când unele companii feroviare erau pe profit, pe baza unor reeşalonări convenite cu FMI, erau la zi cu datoriile curente către stat. Aceste datorii actuale sunt atât datorii către furnizorii companiilor de stat din structura feroviară, cât şi datorii către bugetul de stat. „Un dezinteres al miniştrilor din ultimul timp, Berceanu, Boagiu şi, mai nou, Nazare, lipsa unei strategii coerente a Guvernului Boc sau Ungureanu din acest moment fac ca această criză în sistem să se adâncească şi să genereze în continuare mari găuri negre. Permanent, pe agenda întâlnirilor din ultimii ani a FMI cu Guvernele Boc a fost trecută situaţia companiilor feroviare.
Anularea datoriilor, ca şi mediatizata mărire a salariilor gândită de Guvernul Ungureanu a luat probabil pe nepregătite Comisia FMI şi din această cauză probabil că niciuna dintre aceste soluţii nu va fi adoptată, dovadă şi amânarea deciziei din şedinţa de Guvern din 27 martie 2012. Mai mult, FMI pare că a închis ochii la situaţia dezastruoasă din CFR şi a încurajat-o. Din suma de 970 de milioane de euro care au fost convertiţi din datorii în acţiuni s-ar fi putut plăti contribuţia părţii române la modernizarea întregului coridor IV european care tranzitează România, nu doar pentru cele şase tronsoane care au fost licitate în ultimul an şi care, din păcate, aşteaptă în continuare finalitate, deoarece modul de analiză a ofertelor a dus la contestaţii, dintre care unele din acestea sunt în justiţie”, precizează Dragoş Titea.
Din păcate, această anulare va priva Ministerul de Finanţe de 970 de milioane de euro, bani care probabil au fost bugetaţi şi care deja în bugetul pe anul 2012 aveau o altă destinaţie. Această sumă care nu va putea fi colectată va duce la nerealizări pe alte domenii şi, în final, probabil va duce iar la divergenţe cu creditorii ţării, în special cu FMI.
CFR-ul merge încet, dar sigur, spre faliment
Slaba finanţare, lipsa unor bugete realiste, faptul că nu se încearcă implementarea unor sisteme de succes în Europa – dăm un exemplu, sistemul german al holdingului feroviar -, slaba absorbţie a fondurilor europene, incapacitatea managerilor politici de a genera proiecte cu finanţare europeană au dus la intrarea companiilor CFR S.A., CFR Marfă şi CFR Călători într-o situaţie dezastruoasă din punct de vedere financiar. Din nou facem o referire la anul 2004, în care situaţia companiilor de stat era total diferită.
Datorită unor înţelegeri cu FMI, societatea feroviară care şi atunci era monitorizată avea următoarea situaţie: CFR S.A. nu avea nicio datorie către bugetul de stat şi era obligată să plătească la zi taxe, CFR Marfă era una dintre cele mai puternice căi ferate din Europa, situându-se pe locul cinci între căile ferate europene în ceea ce priveşte activele cu care îşi desfăşoară activitatea şi a sumelor nete transportate. Profitul brut realizat în 2004 a fost de 110 milioane lei, 1100 de miliarde vechi. Ratingul de companie acordat a fost B+, unul dintre cele mai bune ratinguri de companii din acel moment din România.
„Dezinteresul miniştrilor Transporturilor pentru calea ferată şi în ultimii ani managerii numiţi politic, fără experienţă feroviară şi managerială, lipsa de continuitate şi devalizarea companiei şi slaba finanţare a infrastructurii feroviare au dus compania CFR, administratorul căii ferate, într-o situaţie dramatică subliniată de pierderi şi datorii uriaşe. Situaţia companiilor din sistemul feroviar poate fi pusă şi pe baza unei decizii politice greşite luate de ministrul Transporturilor de la acea vreme, din anul 1998, Traian Băsescu, acesta reprezentând părţi ale fostei societăţi naţionale a căilor ferate din România care a fost divizată sau separată după sintagma folosită de ministrul de la acea vreme, pe 1 octombrie 1998, printr-o ordonanţă de urgenţă în urma unui plan de restructurare a sistemului feroviar din România pus la punct de firma americană Senaca la cererea autorităţilor române care au ascultat sfaturile acordate atunci de oficialii Băncii Mondiale” concluzionează reprezentantul PSD.
Radu ŢOLAŞ
