Andreea Paul denunță ca fiind mincinoase, calomnioase și rău intenționate toate acuzațiile formulate de ziarul ATAC în articolul „Adevăratul motiv pentru care Andreea Vass s-a lepădat de nume”, publicat la data de 1 aprilie 2012, sub semnătura lui Mihail Făgărășanu.
În faptul că Andreea Paul (fostă Vass) a luat la căsătorie, acum trei ani, numele soțului acesteia, banal și normal în România, Ziarul Atac vede o tentativă de a ascunde trecutul familiei acesteia fiindcă ar dori să candideze în acest an la șefia Consiliului Județean Sălaj. Că respectiva funcție nu o interesează, astfel cum a declarat și public de nenumărate ori, i-ainteresat prea puțin pe respectivii jurnaliști. După cum nu i-a interesat nici calitatea „anchetei” pe care pretind că ar fi desfășurat-o. Toate închipuitele legături de sânge cu grofi, criminali de război sau comuniști sunt simple invenții, astfel cum vom demonstra în continuare.
1. Bunicul Andreei Paul, Adalbert Vass, nu a fost nici pe departe un grof, ci un om simplu și cinstit din comuna Bobota, astfel cum confimă și doamna Flavia Coposu, sora domnului Corneliu Coposu
Încă de la începutul articolului, bunicul doamnei Andreea Paul este numit grof, cuvânt care, conform dicționarului limbii române, este definit ca „mare latifundiar maghiar (având titlul de conte)”. Această afirmație este absurdă având în vedere că părinții domnului Adalbert Vass (născut Bela Vass, la data de 2 noiembrie 1913, în satul Cehăluț, jud. Satu-Mare) au fost Imre Vass și Ileana Grama, simpli țărani din satul Cehăluț, respectiv din comuna Bobota. La rândul lui, bunicul Andreei Paul a fost un țăran cinstit și demn din Bobota, care lucra la mina Sărmășag, deținând înainte de colectivizarea comunistă, aproximativ 2 hectare de pământ și o casă mică tărănească. Cu această „avere” Adalbert Vass și soția acestuia, Erzsebet Vass, și-au crescut cei nouă copii. După cel de-al doilea război mondial, familia Vass a suferit în urma instaurării regimului comunist, fiind supusă la același tratament de colectivizare ca și celelalte gospodării din Bobota. Deși toate aceste chestiuni pot fi ușorverificate în actele de proprietate sau de stare civilă de la Primăria Bobota, autorul articolului a ales să facă aceste alegații fără a le susține cu date concrete.
Toate cele de mai sus sunt confirmate și de doamna Flavia Coposu, sora domnului Corneliu Coposu, născută în comuna Bobota, potrivit căreia: „Fratele nostru Corneliu Coposu și Vass Adalbert, fiind de vârstă apropiată și consăteni, au fost în tinerețe prieteni. Mai mult, de câte ori Corneliu Coposu trecea prin Bobota îl vizita pe bunicul Andreei Paul, rămânând apropiați și prieteni până la bătrânețe, neexistând niciun motiv de-a lungul timpului care să le strice relația amicală. Și noi l-am cunoscut personal pe Vass Adalbert care nu a fost nicidecum grof, ci un simplu miner la mina Sărmășag. Dânsul a fost întotdeauna un om simplu și modest, care, din cunoștințele noastre, nu a avut în comunitatea din Bobota situații conflictuale nici până în anul 1940, când familia noastră a plecat din Bobota, nici mai târziu când ne-am reluat vizitele la Bobota. Revenind în sat după retrocedări, niciodată nu am auzit de la sătenii din comuna Bobota că s-ar fi făcut deportări cu ajutorul lui Vass Adalbert, care era un simpluminer, mai ales că mama dânsului, Grama Ileana, era româncă. Mai mult, Vass Adalbert obișnuia să vină cu drag la biserica românească din Bobota unde slujea tatăl nostru, Valentin Coposu”.
2. Familia Andreei Paul nu a fost implicată în nicio acțiune care ar fi putut duce la arestarea și deportarea evreilor din satul Bobota sau în orice alte crime de război
Referitor la implicarea lui Adalbert Vass, bunicul Andreei Paul, în orice acțiune din perioada deportării evreilor, respectiv 1940-1941, aceasta declară ferm că niciun membru al familiei sale și nici dumnealui nu a fost implicat în niciuna din activitățile menționate de Mihail Făgărașanu în articolul său. Considerăm că prin aceste calomnii, publicația ATAC face dovada unui crunt antisemitism, folosind meschin tragedia Holocaustului. Publicarea unor minciuni evidente în alăturare cu Shoah-ul reprezintă o strategie antisemită, menită să alimenteze tezele negaționiste în plin an electoral.
3. Andreea Paul nu are nicio legătură de rudenie cu Gizella Vass
Referirea la Gizella Vass, o presupusă rudă a familiei Andreei Paul, este din nou falsă. Potrivit Wikipedia, Gizella Vass este de origineevreiască și provine din Basarabia. Numele Vass a fost preluat de aceasta în urma căsătoriei cu Ladislau Vass, care de asemenea nu are nicio legătură de rudenie sau de orice alt fel cu Andreea Paul. De altfel, numele Vass este comun în zona Ardealului și presupusele legături cu diverse persoane purtând numele Vass menționate de Mihail Făgărășanu în articolul său sunt inexistente.
4. Andreea Paul nu are nicio legătură de rudenie cu „criminalii de război” Erde Vass și Adalbert Vass
O altă acuzație se referă la relația de rudenie dintre Andreea Paul și un oarecare Erde Vass care, împreună cu fiul său, Adalbert Vass, sunt considerați criminali de război. Precizăm că numele tatălui lui Adalbert Vass, bunicul doamnei Andreea Paul, era Imre Vass. Astfel, niciunul din membrii familiei Andreei Paul nu are cunoștință de vreo rudă cu numele Erde Vass. Din nou, presupunem că autorul articolului nu a verificat informațiile publicate, rezumându-se la specularea unor simple concidențe de nume.
5. Andreea Paul (fostă Vass) și-a schimbat numele de familie în urma căsătoriei, în august 2009
Referitor la decizia doamnei Andreea Paul de a-și schimba numele de familie în urma căsătoriei, putem doar aminti faptul că majoritatea doamnelor din România au procedat la fel la momentul căsătoriei. Este o practică cât se poate de comună în România și nu numai. Totodată, dorim să mai clarificăm o informație falsă din articolul mai sus menționat: Andreea Vass nu s-a născut la Bobota, ci în Zalău, unde a și locuit până la 18 ani. Mai mult, semnificația numelui în limba maghiară este „fier”, și nu în limba germană, așa cum susține autorul articolului.
Rezultă astfel că articolul a fost scris cu scopul de a dezinforma opinia publică, deoarece veridicitatea acestor informații putea fi verificată prin simpla contactare a doamnei Andreea Paul sau a oricărui membru al familiei Vass. Niciun efort nu a fost depus în acest sens, autorul limitându-se la a face o referire vagă la două surse obscure: „sursele locale, dar și cele ale unei direcții informative din zonă”. Prin urmare, domnul Mihail Făgărășanu a încălcat grav deontologia profesională și a dat dovadă de o primejdioasă lipsă de profesionalism.
Andreea Paul solicită pe această cale publicarea prezentului punct de vedere netrunchiat, în aceleași condiții în care a fost publicat și articolul defăimător, potrivit prevederilor legale ce reglementează dreptul la replică. Refuzul publicarii acestui drept la replică constituie o încălcare a obligațiilor deontologice ale profesiei de jurnalist, stabilite prin Codul deontologic al profesiei de jurnalist, art. 73 din Legea nr. 3/1974 privindLegea presei din România, Rezoluția CE (74) 26, Rezoluția CE 1003 (1993) și prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 25/1994, fapta ce întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de: „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, prevăzută și pedepsită de art. 246 coroborat cu art. 248 ind. 1 și art. 258 din Codul penal.
