CONCEPŢIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA
Am definit, ceea ce se petrece în aceste vremuri în România, drept rezultanta unei pseudo-democraţii speculative, cu interese selective în numele unei elite minoritare. Pentru a putea contracara această caracatiţă socio-politică-economică formată dintr-un număr mic de indivizi cu interese obscure şi adverse naţiunii române în întregul său, trebuie să definim în clar o formă a democraţiei care să permită accesul tuturor cetăţenilor la cunoaştere şi decizie.
Cu alte cuvinte, trebuie să permitem dreptul fiecărui cetăţean de a propune societăţii, în acelaşi timp, cu dreptul tuturor cetăţenilor grupaţi în ansamblul lor -naţiunea- să decidă prin analiză şi informare corectă ce acceptă în interesul majorităţii. Îmi permit să definesc această formă drept o democraţie analitică cu dublu sens. Vreau să propun o aplicaţie reală a acestei forme. Şi anume:
Având în vedere că în toate formele electorale, publice sau interne ale partidelor, s-a manifestat şi se manifestă, în continuare, partea negativă a conceptului democratic reprezentată de alegerea persoanei în funcţie de latura subiectivă, generată prin campanii electorale superficiale, mai mult sau mai puţin reale, despre calităţile individului propus, formă electorală care a propulsat în eşichierul politic românesc, dar şi legislativ şi guvernamental, reprezentanţii mediocri, din punct de vedere moral şi profesional, ai unor grupuri de interese obscure şi contrare societăţii care i-a promovat, propun să se accepte conceptul de conducere definit prin managementul politic.
Justific această propunere prin faptul că, de-a lungul timpului s-au identificat tendinţe de promovare, cu orice chip, pe funcţii de conducere a unor persoane ale căror scopuri sunt determinate de interesul personal, şi nu de credinţa ideologică. Avem atâtea exemple de baleiaj politic de la stânga la dreapta şi invers, în funcţie de cine împărţea ciolanul. Trebuie să se îngrădească accesul către funcţiile de conducere a oportuniştilor, mediocrităţilor, impostorilor şi aventuriştilor din politică.
E timpul!
Având în vedere situaţia critică în care se află naţiunea română, este datoria fiecăruia dintre noi, ca cetăţeni, să conştientizăm faptul că am acceptat cu mare uşurinţă să ne fie jefuită ţara şi, mai mult, că acceptăm pasivi să ne fie vândut şi viitorul copiilor noştri. Zi de zi, aceşti aventurieri care se numesc guvernanţi şi politicieni angajează credite peste credite în numele nostru şi al viitorului nostru, de pe urma cărora se îmbogăţesc ei şi păpuşarii din spatele lor.
Milioanelor de români tăcuţi şi neştiutori le revine, de fapt, obligaţia să achite nota de plată în următorii zeci de ani, pentru singura vină că au fost toleranţi şi inocenţi, în neştiinţa lor. Consider că, în acest an electoral, ar putea fi momentul să se ridice măcar câţiva politicieni de bună credinţă, din rândul maselor tăcute de suferinzi ai naţiunii bolnave, care să-şi asume obligaţia de a frâna derapajul spre dezintegrarea economiei şi dezrădăcinarea societăţii, în care se identifică deja profunde conotaţii de întrerupere a continuităţii româneşti pe acest teritoriu.
Câteva obiective care ar trebui să se regăsească în strategia, programele sau platformele politice, economice şi juridice care să poată fi susţinute şi folosite în interesul cetăţenilor de bună credinţă ai României pentru asigurarea continuităţii existenţei genetice a naţiunii şi al spiritului românesc:
a. dreptul la viaţă şi la asigurarea asistenţei medicale gratuite pentru toţi cetăţenii României, fără discriminare şi fără contribuţie;
b. dreptul la învăţătură, cu titlu gratuit, la toate nivelele de pregătire;
c. dreptul la un trai decent, prin asigurarea obligatorie a unui loc de muncă pentru fiecare cetăţean care solicită, concomitent cu stabilirea unui salariu real, decent şi a unei locuinţe.
d. dezvoltarea unui sistem de protecţie socială a mamei şi copilului, cât şi a copiilor din învăţământul primar şi gimnazial.
e. asigurarea unei pensii minime reale decente pentru toţi cetăţenii României care au împlinit vârsta de pensionare, indiferent de activitatea pe care au prestat-o în cursul vieţii. Cei care doresc pensii mai mari şi le vor putea asigura prin contribuţii la fonduri private de pensii sau alte forme de economii şi investiţii.
f. asigurarea unui minim de consum necesar de energie electrică, apă, gaze, căldură la preţuri de producător pentru fiecare cetăţean al României.
g. eliminarea imediată a tuturor formelor coercitive de natură fiscală aplicate asupra cetăţenilor, şi în special cele care privesc veniturile din muncă.
h. protejarea şi stimularea dezvoltării proprietăţii private, individuale obţinută pe căi licite.
i. modificarea imediată a sistemului juridic din România şi încadrarea strictă a justiţiei în principiile democraţiei reale, subordonând-o intereselor generale ale naţiunii române.
k. refacerea demnităţii naţionale şi protejarea valorilor culturale, tradiţionale şi istorice ale naţiunii române.
2. Căi de acţiune:
a. reintroducerea rolului activ al statului în economie, în special prin reactivarea conceptului de prognoză şi planificare, coroborate cu gestionarea strategiilor economice;
b. introducerea monopolurilor de stat, mai ales în sistemul strategic naţional, de producere, distribuţie şi consum al energiei, gazelor naturale, utilităţilor; în gestionarea resurselor naturale, a tutunului şi alcoolului;
c. dezvoltarea de urgenţă a agriculturii în sistem ecologic, controlată şi finanţată de stat pe bază de programe, cu dezvoltare la nivel naţional şi cu specific zonal;
d. constituirea de urgenţă a unei entităţi juridice care să reprezinte interesele întregului popor în vederea recuperării şi restituirii proprietăţilor şi averii create între anii 1947-1989, care în mod eronat a fost declarată proprietate de stat, în condiţiile în care statul, în 1990, era doar administrator şi nu proprietar;
e. descentralizarea imediată a sistemului coercitiv actual de înfiinţare şi urmărire a unităţilor economice de natura IMM-urilor;
f. declanşarea acţinilor juridice în vederea transformării creanţelor bugetare de natura arieratelor, concretizate în datoria marilor societăţi comerciale către Ministerul de Finanţe, în pachete de acţiuni majoritare.
f. atragerea în sistemul economic social a peste 6 milioane de cetăţeni care ar putea să fie activi, dar care sunt împiedicaţi de comportamentul abuziv şi agresiv al armatei de organe de control.
(va urma)
Mihai Bărbuliceanu
