ŢEAPA PRIN CORESPONDENŢĂ
Una dintre marile probleme ale crizei este nesiguranţa zilei de mâine. Şi asta, în special din cauza nesiguranţei locului de muncă. Iar salariile sunt destul de mici. Iată de ce românului nu-i vine să creadă atunci când află că poate câştiga sute sau chiar mii de dolari pe lună, prestând o muncă anume, care mai este şi destul de uşoară, pe deasupra.
Anunţuri incredibile, dar crezute
Activitate profitabilă, 500 dolari, persoane active, pensionari, militari; companie SUA, colaborare persoane intreprinzătoare, 250$; activitate colaborare, risc zero, câştig nelimitat; 1300 euro pe lună lucrând acasă pentru companie multinaţională, indiferent de studii, vârstă, programul de muncă este ales de tine. Sunt doar câteva dintre ofertele care umplu rubricile de mică publicitate din ziare sau de pe internet.
Publicul-ţintă
Contrar primei păreri, sunt destul de multe persoane care răspund unor asemenea oferte. Sunt şomerii, care ar face orice pentru un loc de muncă. Apoi, tinerii care termină şcoala şi nu visează decât la câştiguri enorme, dar facile. Şi nu în ultimul rând, o parte dintre pensionari, care se simte destul de „în putere” pentru a-şi completa veniturile, de obicei destul de modeste. Nu degeaba multe anunţuri specifică şi că se caută foşti militari, acum pensionari, ştiut fiind că aceştia au o condiţie fizică şi spirit intreprinzător peste medie.
Am hotărât să mă angajez
Mai demult, aceste anunţuri ofereau doar o căsuţă poştală pentru contact. Cum românul a început să se ferească de căsuţele poştale, au apărut numere de telefon. Am sunat la câteva dintre aceste telefoane. La telefon, o persoană îţi oferă adresa unei căsuţe poştale. Diferenţa este că acum contactul nu mai este impersonal, iar omul „pune botu'”.
La această adresă trebuie să trimiţi un plic autoadresat. După o perioadă cuprinsă între 5 şi 9 zile, am primit înapoi plicul trimis de mine, de astă dată având în el o scrisoare.
Scrisori peste scrisori
Din scrisorile primite am aflat că oferta este destul de stufoasă şi de generoasă. Nu trebuia decât să-mi aleg domeniul care îmi plăcea mai mult, de la umplut plicuri până la confecţionat bijuterii sau produs programe pentru calculator. Am mai aflat că persoanele cu care corespondam erau, cea mai mare parte dintre ele, intermediari sau reprezentanţi ai unor firme de profil din străinătate, majoritatea din Statele Unite. Ei urmau să-mi vândă, contra unei sume modeste, modalitatea de îmbogăţire cu ajutorul acestor firme. Tot ce trebuia să fac eu era să le trimit din nou o scrisoare, în care să specific ce domeniu mi-am ales.
Informaţii „secrete”
După ce mi-am ales domeniul, am trimis respectivele scrisori. Spre bucuria mea, după o perioadă de aproximativ 10 zile, am primit de la oficiul poştal de care aparţin înştiinţarea că mă aşteaptă un colet. Aşa şi era. Prima surpriză a fost că pentru a ridica aceste colete a trebuit să plătesc sume cuprinse între 15 şi 40 de lei. Pachetele fuseseră trimise prin sistemul ramburs, cu plata la ridicare. A doua surpriză a venit atunci când am descoperit că pachetele erau, de fapt, nişte plicuri, în care se aflau „ponturile”. Ponturile erau liste cu societăţi, din ţară sau din străinătate, care aveau nevoie de serviciile mele şi anumite activităţi care ar fi trebuit să mă îmbogăţească peste noapte. Adresele unor reprezentanţi Oriflame sau Avon, care îmbogăţeau oferta, probabil pentru a da o notă de credibil, puteam să le aflu şi singur.
Finalul este trist
„Creşteţi struţi acasă, îi cumpărăm pe toţi, cu 800 de dolari kilogramul”. Sau varianta cu creşterea aricilor şi vânzarea lor cu 1000 de dolari per kilogram. Cererile pe această piaţă a forţei de muncă nu s-au oprit aici. Umplutul de plicuri pare foarte avantajos şi uşor. Poţi lucra cât şi când vrei. Sau poţi confecţiona mici bijuterii din sârmă de argint. Firma îţi va trimite materialele şi instrucţiunile. Pentru confecţionarea unei cruciuliţe din sârmă de argint pur vei primi, cică, 9.95 dolari. Singura problemă ar fi, la toate aceste oferte, că trebuie să trimiţi o garanţie care variază, la ofertele primite de mine, între 15 şi 43 de dolari. Dacă îi trimiţi, totul se va opri aici. Ţeapa a fost dată.
E normal să fie aşa
Câteva calcule simple duc din start la concluzia că nu poate fi adevărat. Haideţi să vedem: ei zic că o cruciuliţă se confecţionează în 3 minute. Noi punem 5, că suntem români. Asta înseamnă 12 pe oră. La un program de muncă de 8 ore, egal 96 de cruciuliţe pe zi. La 20 de zile lucrătoare pe lună (să nu obosească omul muncii) se strâng 1920 de bucăţi, ceea ce înseamnă 19.104 dolari. Hai să fim serioşi, la ditamai purcoiu’de bani, nu s-o găsi un american care să facă munca asta, de caută personal românesc?
Claudiu Bran
