Fumatul este unul dintre obiceiurile nocive cu cea mai largă răspândire. Tot mai multe studii tind să includă ţigara în rândul drogurilor care, pe lângă dependenţă, afectează extraordinar de mult sănătatea. Şi cum un rău nu vine niciodată singur, s-a dovedit că şi medicamentele antifumat pot aduce necazuri cu duiumul.
Medicii au avertizat că mamele care poartă sarcină şi fumează expun fătul unui risc mai mare decât s-ar fi crezut la prima vedere. Fumatul influenţează sarcina prin două componente ale fumului de ţigară: monoxidul de carbon şi nicotina. Ambele traversează fără probleme bariera reprezentată de placentă, regăsindu-se în sângele fetal la concentraţii mai mari decât în sângele matern. Copiii mamelor fumătoare au la naştere o greutate mai mică, şi prin urmare, au mai puţine şanse să scape de infecţii şi alte afecţiuni. De asemenea, fumatul creşte riscul naşterilor premature. Medicii au susţinut că la femeile care fumează s-a constatat o îngroşare a placentei, cu un risc crescut de placentă praevia.
La femeile fumătoare apare riscul de avort spontan
Femeile care fumează şi îşi doresc un copil ar trebui să renunţe la fumat înainte de a rămâne însărcinate, sau imediat după ce au rămas însărcinate. Studiile arată că riscul de prematuritate şi de hipotrofie fetală se menţine ridicat (chiar dacă nu la acelaşi nivel) şi la mamele care au renunţat la fumat după primul trimestru de sarcină. Fumul de ţigară conţine peste 4000 de substanţe din care aproximativ 30 au fost identificate ca fiind nocive, restul aflându-se în cercetări. Cianidele, de exemplu, afectează metabolismul vitaminelor B, C şi al calciului. Monoxidul de carbon blochează transportul de oxigen de către hemoglobină şi oxigenarea celulelor. Lipsa oxigenării determină îngroşarea placentei, deci a ţesuturilor fetale care astfel se dezvoltă greu. La naştere copilul va avea o greutate mică şi o sănătate şubredă. Nicotina, în doze mici, creşte performanţele intelectuale şi vigilenţa mamei, iar în doze mari are efect invers. Produce efecte cardiovasculare similare stresului, prin stimularea eliberării de mediatori de stres. Aceştia reduc irigarea cu sânge a organelor interne şi a placentei, fapt care duce la întârzierea dezvoltării fetale.
Medicamente antifumat acuzate că ar fi provocat moartea
Mai multe medicamente, dintre care două sunt folosite şi în România, au provocat, în primele luni din acest an, aproape 5.000 de decese în SUA, potrivit unui raport făcut de Institute for Safe Medication Practices. Potrivit raportului, cele mai periculoase medicamente sunt heparina (medicament anticoagulant) şi vareniclina (medicament anti-fumat). Vareniclina a provocat peste 1.000 de leziuni şi 50 de decese, iar heparina a fost responsabilă de 779 răni şi 102 decese. Multe dintre cazurile raportate sunt legate de persoane care au încercat să se sinucidă sau să se rănească după ce au luat medicamentul. Alte probleme provocate de vareniclină sunt pierderi de cunoştinţă sau atacuri de apoplexie. Alte medicamente care au provocat probleme sunt tranchilizantele puternice sau narcoticele precum oxycodon, fenantyl, morfină, metadonă sau hydrocodone. Acetaminofenul (conţinut de paracetamol) şi ibuprofenul sunt între primele 10 medicamente care au cauzat leziuni şi decese. Medicamentele au fost deseori folosite în tentative de sinucidere. (A.F.)
