Crăciunul este o sărbătoare plină de semnificaţii şi credinţe populare. De la ritualul de împodobire a bradului, pregătirea casei cu „haine” de sărbătoare şi vâsc, până la întâmpinarea colindătorilor cu nuci şi colaci, toate acestea au o semnificaţie aparte. Iar adevărata semnificaţie a acestor obiceiuri este foarte puţin cunoscută.
Pentru a le înţelege trebuie să privim în trecut, acum câteva sute de ani. Pe timpuri, când zăpada şi frigul acopereau pământul, iar iernile erau friguroase şi ostile, cel mai bun remediu era întâlnirea întregii comunităţi. Dar oamenii nu se întâlneau numai pentru ca vremea era friguroasă, ci şi pentru că era periculos să stai afară. Lunile de iarnă erau nişte luni ale fricii şi ale groazei, o perioadă în care forţele răului înconjurau pământul. Solstiţiul de iarnă de pe 21 decembrie era văzut ca una dintre cele mai vulnerabile perioade ale anului, când forţele malefice făceau victime umane.
În această perioadă a anului a devenit un obicei ca întreaga comunitate să se adune şi să organizeze sărbători cu cântece şi voie bună, în speranţa ca răul va pleca. De aici şi numeroasele superstiţii rămase până în zilele noastre, asociate cu sărbătoarea Crăciunului. Însă de-a lungul timului, multe dintre acestea au creat mai mult amuzament decât teamă în serbările de Crăciun.
Câteva superstiţii de care trebuie să ţineţi seama în perioada sărbătorilor de iarnă
– dacă ninge în ziua de Crăciun înseamnă că va fi vreme frumoasă de Paşte
– mănâncă un măr în ziua de Crăciun ca să fii sănătos tot anul viitor
– aduce ghinion să cânţi colinde de Crăciun în oricare altă perioadă a anului
– plantele verzi sunt simbolul reînnoirii şi trăiniciei vieţii şi din acest motiv sunt folosite pentru decorarea casei de sărbători
– în Ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng din sat tot ce au dat împrumut, ca să-i găsească sărbătorile cu toate în gospodărie
– femeile pun în apa în care se spală o nucă, pentru a fi sănătoase ca nuca, şi un ban, ca să fie bogate
– gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le folosească sănătoşi şi cu spor în noul an
– tot de Crăciun, se pune o potcoavă în găleata cu apă şi apoi apa este dată la vite, ca să fie tari ca fierul
– în această zi pâinea se aşază sub masă, pentru noroc, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug
– împotriva deochiului şi farmecelor, în cele patru colţuri ale mesei se pun usturoi şi seminţe de mac
– coşurile caselor se scutură, iar funinginea se pune la rădăcina viţei-de-vie şi a pomilor, pentru rod bogat
– tradiţia spune că de Crăciun se deschide cerul şi este văzut, de către cei buni, Dumnezeu, stând cu sfinţii şi îngerii la masă
– în această zi, se spune că boii vorbesc între ei, dar celor care îi ascultă li se tulbură minţile
– fetele, după ce se spală, îşi pun un pieptene şi usturoi sub pernă, ca să îşi viseze ursitul
– pentru a-l visa pe cel ursit, fetele pun tot felul de mâncăruri sub geam. Exista credinţa că ursitul va veni să guste din ele şi astfel îl vor vedea
– în unele legende, se spune că unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfânta Naştere. Drept urmare, trupul broaştei nu putrezeşte, ci se usucă, nefiind mâncat de viermi. Se consideră că cine omoară o broască face un mare păcat.
– nu este bine să porţi pantofi noi în seara de Crăciun
– dacă faci baie în ziua de Crăciun vei fi curat tot anul, dar nu este bine să te speli în prima zi a anului nou
– lumânările aprinse în seara de Crăciun trebuie lăsate să ardă până se sting singure
– un cer senin de Crăciun anunţă un an roditor
– dacă răstorni cutia cu chibrituri, dacă verşi vin pe masă, dacă îţi ţiuie urechea, dacă dai de pomană sau dacă atingi cocoaşa unui cocoşat vei avea noroc tot anul
Teodora Dumitru
