Înfiinţarea noului minister, cu misiunea de a mări gradul de absorbţie a fondurilor alocate de Uniunea Europeană statelor membre, nu poate fi decât o idee bună. Asta, cu condiţia ca Ministerul pentru Afaceri Europene, încredinţat fostului consilier prezidenţial Leonard Orban, să nu devină un instrument de coordonare a şpăgilor.
Potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu, noua instituţie guvernamentală va avea ca sarcină principală coordonarea activităţii unităţilor de management din ministerele de linie, simplificarea procedurilor, urmărirea aplicării cu stricteţe a procedurilor stabilite în implementarea programelor cu finanţare europeană, dar mai ales susţinerea punctului de vedere al României în negocierile pentru următorul exerciţiu bugetar (2012-2020).
După ce Parlamentul a aprobat, marţi, 20 septembrie, crearea noului minister, în aceeaşi seară Leonard Orban a depus jurământul de investitură în funcţia de ministru al Afacerilor Europene. El a precizat că prima sa prioritate este finalizarea modificărilor în sistemul de gestionare a achiziţiilor publice, astfel încât să poată fi reluată cât mai repede posibil transmiterea facturilor spre decontare Comisiei Europene pentru proiectele europene. „În momentul de faţă, pe tot ce înseamnă program operaţional unde sunt implicate procese de achiziţii publice, nu mai transmitem facturi către Comisia Europeană.
Întâi, clarificăm chestiunile interne, în special legate de procesul de achiziţii publice şi, ulterior, vom reîncepe acest proces de transmitere a facturilor. Estimările mele sunt că, cel mai devreme, în cursul lunii noiembrie, vom relua acest proces”, a afirmat Orban. El şi-a asumat şi răspunderea pentru transferarea fondurilor europene de la programele operaţionale la care nu s-au obţinut rezultate, către cele care au nevoie de fonduri suplimentare. Intenţia declarată a noului membru al Cabinetului Boc este de a creşte rata absorbţiei fondurilor europene la 20%, până la sfârşitului anului viitor, de la 3,7%, cât este în prezent.
La şedinţa de miercuri, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri organizatorice pentru noul minister. Acesta va încorpora Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) şi Autoritatea de management privind asistenţa tehnică şi va avea doi secretari de stat.
Nu avem nevoie de bani?
Până la sfârşitul lunii iulie, dintr-un disponibil de 19,2 miliarde de euro, România reuşise să facă plăţi de doar 2,55 mld. Euro, ceea ce înseamnă un procent de absorbţie a banilor alocaţi de Uniunea Europeană de doar 13,3%. Prin statutul de membru al UE, ţara noastră contribuie la bugetul Uniunii cu 1% din PIB, care este, în acest moment, de 120 mld. de euro, deci noi facem plăţi de 1,2 mld. euro, fără să fim în stare să cheltuim fondurile puse gratuit la dispoziţie. În raportul Consiliului Fiscal, publicat la sfârşitul anului 2010, România se află pe ultimul loc în rândul celor şase ţări analizate, cu un grad de absorbţie aferent perioadei 2007-2013 de 8,6%, sub Bulgaria (10,2%), Cehia (12,4%), Polonia (20,4%), Estonia (26%) şi Letonia (29%).
În faţa fostului Comisar european pentru multilingvism şi actual ministru se află dificila sarcină de a asigura cheltuirea, până în 2015, cel târziu, a unor fonduri structurale în valoare totală de 19, 2 miliarde de euro, adică circa 81 miliarde de lei, sumă alocată de UE pentru perioada 2007-2013. Spunem „dificilă”, deoarece până acum ţara noastră a atras efectiv aproape 9 miliarde lei, respectiv 11,06% din total, deci mai trebuie să facem plăţi pentru programe structurale în valoare de 14 miliarde pe an, adică de şapte ori mai mult decât am fost în stare în 2010. De departe cei mai „leneşi” în atragerea banilor europeni sunt cei din domeniul transporturilor, la care gradul de absorbţie este de doar 2,5%. Adică au finanţat în valoare de 480 milioane de lei, având la dispoziţie suma de 19,2 miliarde de lei.
În primii trei ani de la aderare, România a avut la dispoziţie 5,6 miliarde euro, sumă din care a atras 2,1 miliarde, respectiv 39%, procentul majorându-se semnificativ doar în ultimele 6 luni, perioadă în care am atras aproape un miliard de euro.
Dan Papij
