Băsescu vrea aur de la Gold Corporation
Subiectul Roşia Montană a provocat în ultimul deceniu multe comentarii şi proteste, atât din partea opiniei publice din România, dar şi a presei străine, pentru că, deşi Roşia Montană înseamnă tezaur naţional, patrimoniu natural şi cultural, istorie şi civilizaţie milenară, statul român a decis însă să susţină un proiect minier controversat.
„Exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă, pentru că România trebuie să-şi mărească rezerva de aur pentru viitor. Incertitudinea viitorului obligă orice stat care îşi poate consolida rezervele şi cred că din exploatare ar trebui să ridicăm rezerva la cel puţin 200 tone aur în următorii ani, pentru că vedeţi cât sunt de volatile monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să-mi pun ţara în siguranţă, de aceea cred că exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă”, a spus Băsescu. Totodată, el a anunţat misterios că în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, care vor fi gestionate de companii româneşti.
Pragmaticul Băse şi calculele matematice
„Am spus şi în opoziţie, şi ca preşedinte am spus că susţin acest proiect. Nu e o noutate, dar acum îl susţin mai mult ca oricând, din motive pragmatice. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu toate monedele, au probleme de stabilitate şi de depreciere. În ultimii cinci ani, preţul aurului a crescut de la 620 de dolari uncia la 1.890 de dolari. O diferenţă de 1.270 de dolari cu perspectiva creşterii până la 2.300 – 2.400 de dolari anul acesta. Dacă în ultimii cinci ani aurul a crescut cu aproape 200%, cel al argintului a crescut cu 500%”, a arătat preşedintele Băsescu.
Replica lui Victor Ponta: scoateţi dovezile!
Liderul PSD Victor Ponta i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare deschisă, în care răspunde câtorva afirmaţii făcute de şeful statului la postul public de televiziune şi îi solicită, în acelaşi timp, să determine Gold Corporation „să-şi facă publice cheltuielile de promovare”. „Am luat act de declaraţiile dvs. de susţinere politică pentru proiectul Roşia Montană al companiei Gold Corporation, dar şi de acuzaţiile pe care le-aţi formulat în legătură cu finanţarea primită de fostul candidat al PSD la Preşedinţia României – domnul Mircea Geoană. Doresc să anunţ opinia publică, dar şi pe dvs, că am verificat în contabilitatea partidului şi nu există înregistrată nici o sponsorizare pe care compania Gold Corporation să o fi acordat domnului Geoană. Înţeleg din declaraţiile dvs că aveţi cunoştinţă de o finanţare ilegală şi, din acest motiv vă rog să ne comunicaţi şi nouă aceste date.
De altfel, nu doar în calitate de Preşedinte, ci chiar de simplu cetăţean, sunteţi obligat de lege să nu ascundeţi asemenea indicii şi să le prezentaţi instituţiilor competente pentru a stabili sancţiunile ce se impun. Nu mă îndoiesc că, prin natura funcţiei dvs, aveţi acces la date neaccesibile publicului larg, dar din momentul în care aţi dezvăluit aceste informaţii pe postul public TVR 1, obligaţia legală vă priveşte direct. În cazul în care nu veţi face publice aceste date, vom considera că afirmaţiile dvs reprezintă un nou gest de iresponsabilitate, devenit deja uzual pentru dvs, care vă descalifică iremediabil, incompatibil cu funcţia pe care vremelnic o deţineţi, o nouă calomnie gravă la adresa unui fost preşedinte al partidului nostru. Imaginea României faţă de un preşedinte care merge constant la televiziunea plătită din bani publici ca să arunce minciuni grosolane despre opozanţii politici este deja deplorabilă. Vă anunţ oficial că într-un asemenea caz PSD vă va acţiona în judecată pentru repararea daunelor de imagine produse nouă ca partid şi candidatului nostru la funcţia prezidenţială!”, precizează Victor Ponta.
BNR îl contrazice pe preşedinte
Guvernatorul Mugur Isărescu, în data de 13.06.2003, a subliniat că „BNR nu intenţionează să-şi crească rezerva de aur”, precum şi că „implicarea BNR în proiectul Roşia Montană nu este necesară”. Această poziţie a fost confirmată şi de Adrian Vasilescu: „Costurile exploatării sunt foarte mari şi nu ştiu cât ar putea să vândă statul aurul pe piaţa internaţională”.
Jonglerii dubioase cu iz ilegal
RMGC (compania minieră care intenţionează să exploateze aurul de la Roşia Montană) a primit o lovitura năucitoare când a aflat că legea le interzice să exploateze Masivul Cârnic, muntele cel mai bogat în zăcământ aurifer din cei patru munţi pe care intenţionează să-i radă. Comisia Naţională de Arheologie s-a întrunit în secret în data de 12 iulie, fără a publica ordinea de zi pe site-ul Ministerului Culturii, informaţie de interes public pe care erau obligaţi să o publice, iar Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului a semnat descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cârnic, principala piesă a conflictului de la Roşia Montană, în ciuda sentinţelor judecătoreşti definitive, care interziceau acest lucru.
Hunor aruncă pisica la Mediu
Atitudinea Ministerului Culturii este halucinantă, dând practic unda verde distrugerii celui mai important monument istoric de la Roşia Montană şi celui mai valoros sit de acest tip din Europa. Aprobarea descărcării de sarcină arheologică este penultimul pas înaintea transformării zonei în exploatare minieră. Potrivit legii, pentru pornirea exploatării, mai este necesar un singur aviz, cel de mediu, pe care ar trebui să-l semneze ministrul Laszlo Borbely.
Dacă obţine şi avizul de mediu, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ar urma să extragă de la Roşia Montană circa 314 tone de aur şi 1.400 tone de argint. Preţul acestor exploatări este însă foarte mare: cei patru munţi din jurul Roşiei Montana – Cârnic, Cetate, Orlea şi Jig – vor fi măcinaţi centimetru cu centimetru şi trecuţi prin băi de cianură, iar după extragerea aurului, nămolul rezultat, impregnat cu cianuri, va fi depozitat într-un lac de circa 300 ha.
Păpuşarii din culise
O parte dintre membrii CNA, de exemplu Paul Damian, s-au exprimat în repetate rânduri în favoarea proiectului de exploatare de la Roşia Montană, fiind în mod clar în conflict de interese. Un grup aşa-zis „independent” pregăteşte terenul pentru descărcarea Cârnicului. Nu întâmplător, acestora le-a sărit în ajutor un aşa-zis grup independent (Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană – GIMPCRM).Acest grup s-a exprimat de nenumarate ori în favoarea proiectului de exploatare a aurului şi a încercat să acrediteze ideea că singura soluţie pentru salvarea patrimoniului de la Roşia Montană este chiar proiectul minier, o afirmaţie care susţine propaganda mincinoasă a firmei canadiene. Este evident pentru orice persoană de bună credinţă că dinamitarea unui monument istoric numai protejare de patrimoniu nu se numeşte, fapt confirmat de nenumărate organizaţii ştiinţifice, profesionale şi ale societăţii civile.
Recent, ministrul Culturii l-a demis din funcţie pe prof. Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, şi un mare apărător al patrimoniului Roşiei Montane. Coincidenţele par a fi foarte numeroase în preajma actului ilegal de descărcare a masivului Cârnic prin care Ministerul Culturii, cel care ar trebui să fie gardianul patrimoniului naţional, s-a transformat tocmai în călăul acestuia. În consecinţă, domnule Kelemen Hunor, va solicit demisia!”, se precizează într-o scrisoare semnată de Dr. Raul C. Mureşan, Departamentul de Neuroştiinţe Experimentale şi Teoretice, Centrul pentru Cercetări Cognitive şi Neuronale, Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie Cluj-Napoca, România.
Adrian Militaru
