Pe fondul avertismentelor lansate de preşedintele Traian Băsescu şi temerilor privind o nouă criză economică mondială, guvernul a adoptat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014. Aceasta nu aduce nicio ameliorare, ba din contra, pare să permanentizeze măsurile de austeritate impuse bugetarilor şi, implicit, întregii populaţii a României.
Guvernanţii au stabilit în şedinţa de miercuri să sisteze, până în 2014, acordarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice, precum şi a premierilor financiare. În plus, continuă restricţionarea angajărilor în sectorul bugetar, condiţionându-se acceptarea unei persoane de existenţa a şapte posturi vacante, măsură care va fi menţinută tot până în 2014. Fără să se mai gândească la sumele exorbitante cheltuite deja cu achiziţionarea de aparatură electronică, plata telefoanelor sau pe deplasările în străinătate ale „aleşilor neamului”, Executivul a extins, până la acelaşi termen, cumpărarea de către instituţiile publice de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.
„Strategia” estimează că numai prin blocarea ocupării posturilor vacante din sistemul public, în următorii doi ani se vor realiza economii de 18,7 miliarde de lei, la care se vor adăuga cele rezultate din îngheţarea coeficientului de ierarhizare salarială la 600 de lei şi din compensarea doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru.
Nicio speranţă de mai bine pentru pensionari
Conform noii legi a pensiilor, adoptată de Guvern şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, pensionarilor care au lucrat în condiţii deosebite de muncă după 1 aprilie 2001 trebuia să li se acorde o majorare cu 25% a punctajelor lunare, iar persoanelor ieşite la pensie în acest an le va fi aplicat un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Şi aceste prevederi au fost blocate prin Strategia fiscal-bugetară, pe motiv că „în lipsa unui cadru sustenabil de aplicare a legii, va creşte deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat şi poate avea consecinţe grave în plata drepturilor sociale”.
În opinia Cabinetului Boc, planul după care va evolua politica financiară a ţării a fost stabilit pornind de la ideea unor cheltuieli restrictive, prudente şi echilibrate, idee „construită pe principiul managementului financiar solid, având în vedere turbulenţele şi incertitudinile de pe pieţele internaţionale, dar şi constrângerile interne”.
Austeritate financiară în toate domeniile
Până în 2014, guvernul speră să reducă ponderea cheltuielilor bugetare la 36,9-36,1% din PIB, faţă de 38,9-37,6% din PIB, în perioada 2009-2011, iar deficitul bugetar la 3% din PIB, urmând ca în următorii doi ani el să coboare la 2,5%, respectiv 2,2%. Pentru aceasta se amână până la iluzoriul termen amintit mai sus finanţarea sistemului educaţional cu minimum 6% din PIB, deoarece – ni se spune – „alocarea fondurilor la acest nivel ar impune un efort bugetar total suplimentar de peste 46 miliarde lei, în anii 2012 si 2013″. Trebuie să amintim că cele şase procente destinate educaţiei fuseseră stabilite prin noua lege a educaţiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an, iar respectivele măsuri trebuiau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2012-2014 a fost amânată şi preluarea gestionării bugetelor curţilor de apel de către ÎCCJ. De altfel, cedarea competenţelor Ministerului Justiţiei, în acest domeniu, era prevăzută pentru 1 ianuarie 2008, iar aceasta este a patra amânare. De această dată este invocată lipsa din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate în gestionarea fondurilor băneşti. „Este evident că transferul efectiv al atribuţiilor nu poate avea loc până la 31 decembrie 2011, până la acest moment Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie neavând organizat un aparat administrativ care să poată asigura desfăşurarea în condiţii de normalitate a atribuţiilor ce decurg din calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul instanţelor judecătoreşti”, se arată în document.
Dan Papij
