În acte, în judeţ există opt tabere şcolare: la Predeal, Timişul de Sus, Colonia nr. 2 – Timişul de Sus, Timişul de Jos, Tamina, Zizin, Brădet şi Sâmbăta de Sus. Dintre acestea, numai una este deschisă, cea de la Predeal, celelalte fiind în conservare sau în litigiu.
Capacitatea singurei tabere funcţionale este de 75 de locuri. Potrivit şefului Direcţiei pentru Tineret a Judeţului Braşov (DTJB), Alexandru Savu, tariful este de 60 de lei pe zi, preţ în care este inclusă cazarea şi masa, servită la un restaurant din apropiere, deoarece în incintă nu există o bucătărie. „Tabăra este îngrijită de doi lucrători, pentru că a trebuit să restrângem personalul. Acum, o dată cu apariţia Legii Zilierilor, sperăm ca atunci când se impune să putem angaja muncitori, pentru a ne putea descurca”, a declarat Savu. De-a lungul timpului, în tabăra de la Predeal s-au mai efectuat lucrări de renovare şi a fost adus mobilier nou. De altfel, unul dintre angajaţii restaurantului unde se serveşte masa ne-a relatat că sâmbătă a fost o serie de 44 de copii.
Situaţie juridică ambiguă
Reprezentantul DTJBv susţine că, pentru două tabere, respectiv cele de la Brădet şi Sâmbăta de Sus, se caută soluţii pentru a le deschide.
Tabăra de la Brădet, aşa cum a precizat Savu, a fost înfiinţată într-o fostă organizare de şantier, construită când s-a amenajat lacul de acumulare. Astfel, clădirile sunt ale DTJB, dar terenul aparţine autorităţilor din Săcele. „Pentru a fi reabilitată, în tabară trebuie investiţi 1.200.000 de euro. Cred că obiectivul ar putea fi amenajat ca centru antidrog sau întreprindere socială”, a explicat Savu.
La Sâmbăta de Sus, unde înainte de război era o tabără pentru legionari, o singură clădire a fost solicitată de foştii proprietari. „Tabăra este destinată preşcolarilor. Multe din căsuţe sunt din lemn, vechi şi neizolate. În ultimii 5 ani, nu am mai primit nici o solicitare de cazare la respectivul obiectiv”, a continuat şeful DTJB, care a spus că şi acolo există riscul ca pentru terenul unde sunt construite imobilele să fi fost depuse cereri de retrocedare.
De la tabăra din Timişul de Jos, a afirmat Savu, a fost retrocedată clădirea în care era blocul alimentar, motiv pentru care unitatea nu mai poate funcţiona, astfel că spaţiile de cazare sunt în paragină, fără geamuri sau ferestre. „Erau aduşi elevi până în urmă cu 5-6 ani”, ne-a menţionat paznicul unei proprietăţi vecine. Într-o situaţie asemănătoare este Tabăra Tamina.
Refugiu pentru evacuaţi
Colonia nr. 2 Timişul de Sus este compusă din clădiri foarte vechi, pentru renovarea cărora este nevoie de investiţii majore. „Până la găsirea unei soluţii, tabăra este administrată-închiriată autorităţilor din Predeal, care au cazat persoane evacuate din imobilele retrocedate”, a explicat Savu. De cealaltă parte, predelenii care locuiesc provizoriu acolo aşteaptă rezolvarea situaţiei înainte de a se produce o tragedie. „Eu stau la ultimul etaj, acoperişul este degradat şi, ori de câte ori plouă, apa se infiltrează, riscând să se dărâme tavanul, cum s-a mai întâmplat de câteva ori. Cum nu pot face nici o investiţie, pentru că nu am cum să recuperez banii, acum două luni, când s-a şi stricat o parte a acoperişului, am pus folie de plastic”, a declarat Laurenţiu Epuraş, unul dintre locatari. De altfel, acolo stau patru familii, toate evacuate din case retrocedate. „Prima dată am fost evacuat în 1996. În tabără am ajuns acum doi ani şi de atunci tot aştept să primesc o locuinţă socială.
Am solicitat Primăriei să efectueze investiţii sau să îmi deconteze reparaţiile pe care le fac, dar mi s-a răspuns că este imposibil, deoarece clădirile sunt în proprietatea Direcţiei pentru Tineret şi sunt în conservare”, a mai spus Epuraş. De remarcat, la câţiva metri distanţă este o clădire căreia locatarii îi spun „vaporul”, din cauză că tavanul s-a prăbuşit, fiind „în conservare”, fireşte…
Adrian Militaru
