Nenumărate dovezi arheologice ale existenţei unor antice civilizaţii avansate au ieşit la lumină, accidental sau “vânate”, în toate colţurile lumii.
Exemplele sunt numeroase şi dispun de caracteristici mult prea complexe pentru a fi expuse convingător aici, dar vom face câteva însemnări succinte. Este vorba despre descoperiri arheologice precum: macheta egipteană din lemn din secolul al II-lea î.Hr, care are forma unui avion; ciocanul descoperit la marginea Londrei, încastrat într-o rocă veche de 500 milioane de ani; harta desenată în 1513 a amiralului turc Piri Reis, care arată în detaliu porţiuni din Africa, America şi Antarctica, în condiţiile în care Antarctica a fost descoperită oficial abia în 1818.
Mai mult, harta reprezintă continentul alb aşa cum arată el sub gheţuri, stare în care se află, probabil, în urma cu 10.000 – 12.000 de ani; oraşul Nan Madol, construit între anii 200 î.Hr.- 800 d.Hr., pe un recif de corali din Micronezia, din aproximativ 250 milioane de tone de blocuri bazaltice, al căror transport nu poate fi explicat; artefactul Coso, din Olancha, California, asemănător cu un dispozitiv de aprindere, găsit în interiorul unei bucăţi de piatră care ar fi avut nevoie de 500.000 de ani pentru a se forma. O amprenta palmară a fost găsită într-un strat de piatră calcaroasă având circa 110 milioane ani, în localitatea Glen Rose (Texas).
În nordul îngheţat al Canadei s-a gasit un deget omenesc fosilizat,datând din Cretacic. În Utah, într-un strat de rocă estimat la 300-600 milioane de ani vechime, s-a descoperit ceea ce pare amprenta unei tălpi omeneşti, încălţată într-un soi de sanda. Minerii din Africa de Sud au scos la lumină sute de sfere metalice de origine necunoscută, denumite sferele Klerksdorp. Ele au circa 3-5 cm in diametru, iar unele au încrustate linii paralele, asemenea unor şanţuri, de jur-împrejur. Sferele par a fi făcute de mâna omului, deşi specialiştii nu pot explica în ce fel au fost realizate liniile. Stratul de rocă din care au fost extrase aceste sfere datează din precambrian, vechimea lor fiind estimată la 2,8 miliarde ani. (A.M.)
