Cotidianul “Jurnalul Arădean” prezintă, într-una din paginile sale, umilinţa la care sunt supuşi o mare parte din copiii claselor I-VIII din judeţul Arad. Guvernanţii “ajută”, cu… promisiuni şi întârzieri, pe cei peste 10.000 de elevi care provin din familii cu venituri extrem de mici. Intenţia este de bună credinţă, doar pe hârtie, deoarece, birocraţia nu face decât să amplifice o situaţie gravă.
Ministerul Educaţiei, cerea, prin intermediul programului naţional de sprijinire a copiilor care provin din familii cu venituri modeste, achiziţionarea a câte unui pachet de rechizite şcolare/elev. Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Arad a centralizat un număr de10.570 de elevi apti pentru înscrierea în cadrul programului.
Potrivit ordinului ministerial, numărul 3.224 din 14 februarie 2008, pachetele vor ajunge la toţi elevii ai căror părinţi au un venit pe membru de familie care nu depăşeste 50% din salariul de bază minim brut pe ţară. Însă, cum în România, una se spune iar alta se face, cei peste10.000 de copii, din totalul de aproximativ 70.000 de şcolari din judeţ, rămân momentan doar cu speranţa. Motivul? Unul tipic românesc. Banii de la stat au ajuns târziu la Arad iar licitaţia pentru achiziţionarea rechizitelor s-a organizat după începerea anului şcolar. Şi… ca eticheta să fie “Made în România”, licitaţia a eşuat!
Potrivit ISJ Arad, la licitaţie nu s-a prezentat decât o singură firmă interesată, ce a cerut un preţ mult mai mare decât cei 245.600 lei primiţi de la stat. Oferta, cosiderată inacceptabilă, a dus la reorganizarea licitaţiei. Dacă licitaţia va avea succes, copiii nu vor primi rechizite mai repede de 27 noiembrie, adică la două luni şi jumătate după ce a început şcoala, şi cu aproximativ o lună înaintea de terminarea primului semestru din anul şcolar.
Greutăţile financiare ale familiei, pun copii, alături de părinţii lor, în situaţia de a spera că, poate, la sfârşitul semestrului vor avea un penar nou, seturi complete de creioane, un stilou, sau câteva caiete speciale, ce li se cer obligatoriu la ore. Văzându-se în împosibilitatea de a trimite copilul la şcoală cu plăsuţa, unii părinţi au alocat, din bugetul şi aşa extreme de redus al familiei, sume considerabile pentru a cumpăra copilului din clasa I un ghiozdan, în timp ce, în pachetele bobocilor distribuite la ordinul Ministerului, se regăsesc şi ghiozdane. Pachetele sunt diferenţiate în funcţie de clase, în ele se regăsesc penare complet dotate, între 8 şi 10 caiete de mai multe tipuri şi acuarele.
Adrian Claudiu Rusu
