Un cuvânt, o privire, un parfum, şi creierul femeilor se inflamează! Dorinţa sexuală poate fi declanşată de factori exteriori care stimulează cele 5 simţuri, dar şi interiori, cum ar fi o emoţie, reminiscenţa unei amintiri agreabile etc.. Oricare ar fi, aceşti stimuli declanşează în creierul feminin o adevarată furtună de neurotransmiţători şi hormoni care modifică activitatea cerebrală.
Punct G, clitoris sau vagin?
Mulţi bărbaţi sunt convinşi că secretul plăcerii partenerei lor se află în aceste organe sexuale. Şi se înşală. Pentru că organul central al sexualităţii feminine este… creierul. Iată de ce se observă atâtea diferenţe de comportament sexual la femei. Aceleaşi stimulări pot duce la răspunsuri foarte variabile de la o femeie la alta, sau la aceeaşi femeie, de la o zi, o oră la alta, în funcţie de starea sa de spirit sau de ciclul hormonal. Creierul e cel care gestionează dorinţa, determinând răspunsul sau absenţa răspunsului sexual.
Unul dintre cele mai edificatoare studii a fost publicat in 2008 în revista Neuro Image. Sunt prezentate cazurile unor femei care au orgasm doar prin autosugestie, pe baza unor imagini erotice. Câţiva cercetători americani au realizat un studiu pe un lot de 30 de femei care au fost cuplate prin 128 de electrozi (fiecare) la un encefalograf de înaltă densitate (EEG4D) urmând să vizioneze imagini cu barbaţi şi să semnaleze printr-un buton dacă aceştia le stârnesc sau nu dorinţa sexuală. Surpriza a fost uluitoare. Femeile au avut nevoie de câteva secunde pentru a se hotărâ, în timp ce EEG-urile indicau faptul ca materia lor cenuşie a făcut alegerea instantanee: intre 142 şi 187 de milisecunde, înainte ca dorinţa să ajungă la conştiinţă. Aceste rezultate sugerează faptul că dorinţa sexuală feminină face apel la asociaţii mentale non-conştiente care au fost integrate în creier de-a lungul experienţelor personale şi care pot fi reactivate de un simplu indice vizual.
Chimia dorinţei
În momentul în care se naşte dorinţa, creierul femeii adopta un profil de activare caracteristic ce se traduce prin activarea zonelor cerebrale particulare, unele dintre ele diferite de cele ale bărbaţilor. Cum ar fi, de pildă, a lobului pariental inferior stâng, o „platforma de integrare multisenzorială” şi de înalt nivel cognitiv, care poate, printre altele, să producă gânduri legate de corp sau fantasme sexuale. Apariţia dorinţei sexuale în creier e cvasi-instantanee, mai rapidă decât o clipire de ochi.
A dori fără să iubeşti, a iubi fără să doreşti… sau a iubi şi a dori
Creierul activează simultan două căi: una instinctivă, cealalta cognitivă. În acest timp, creierul secretă dopamină, un neuromediator ce creează o senzaţie de plăcere. Importanţa dopaminei în sexualitate a fost confirmată printr-o serie de studii, atât la bărbat cât şi la femeie. O altă substanţă care ritmează dorinţa sexuală feminină este, paradoxal, un hormon masculin: testosteronul. S-a observat faptul că o scădere a testosteronului, din diverse motive, antrenează o scădere a dorinţei sexuale. Alte studii au relevat faptul că dragostea şi dorinţa sunt legate de reţele neuronale diferite, uşor de identificat prin RMN. Se poate aşadar dori o persoană pe care nu o iubeşti, şi iubi fără s-o doreşti. Dar când cele doua variante se intâlnesc, izbucnesc flăcări!
Când dorinţa lasă loc unei excitaţii cerebrale, tot Măria-Sa creierul e cel care dă tonul şi orchestrează senzaţiile din zonele erogene. Acestea, spre deosebire de bărbat, sunt multiple; orice parte a corpului poate fi o sursă de excitaţie sexuală. În acest timp, hipotalamusul secretă monoxid de carbon care, transportat la nivelul organelor genitale, induce creşterea locală a afluxului sangvin. La bărbat, lucrurile sunt mai simple, dar nu lipsite de complexitate. Barbatul se excită în primul rând vizual şi apoi tactil şi mental. Dar asta e altă poveste… (A.M.)
