Celebrul alchimist Paracelsus (secolul al XVI-lea) a călătorit în Asia în tinereţea sa şi a petrecut 11 ani într-o „Fraternitate a Înţelepţilor”. De acolo provin fără îndoială, cunoştinţele sale excepţionale – se spune, de exemplu, că el ar fi realizat un homunculus (fiinţă artificială, înzestrată cu viaţă). Se mai spune că stăpânea telepatia şi proiecţia astrală. În afară de misterioasele sale experienţe alchimice, el a introdus noi metode practice în medicină şi folosirea anumitor substanţe pe bază de plante şi minerale. Un alt alchimist, Nicholas Flamel (secolul XIV) şi-a dobândit cunoştinţele alchimice într-o călătorie misterioasă şi le-a folosit pentru a realiza opere caritabile. El cunoştea secretul producerii aurului, dar îl folosea pentru a construi biserici, aziluri, spitale. În cazul său, există mai multe menţionări în cronicile ulterioare perioadei în care a trăit, care atestă faptul că a fost cunoscut şi întâlnit de diverse persoane timp de patru secole după presupusa sa moarte, în diferite ţări ale Orientului. (A.M.)
Oameni de excepţie
