Soţia, soţul şi amanta – „triunghiul din bermude”

Niciun bărbat nu e vinovat pentru că înşală. Diabolica şi irezistibila făptură care îl ispiteşte să i-o tragă e întotdeauna de vină. Ea are întotdeauna ceva de câştigat din afacerea asta. El, victima, iepuraşul veşnic speriat şi inocent, pufos şi roz, atât de uşor de prostit, va cădea în mrejele vrăjitoarei, diavoliţei împieliţate, care nu se simte suficient de sexy dacă nu-i fură bărbatul unei casnice cu şorţ pătat.

Ai tot ce-ţi trebuie acasă. Eşti liniştitul posesor al unui obiect care funcţionează pe bază de flori şi „da, dragă”, şi care îţi satisface nevoile de bază fără prea multe mofturi. Dar uneori se-ntâmplă să apară o femeie de care te simţi atras în mod inexplicabil. Amanta e întotdeauna o fiinţă irezistibilă. Dai piept cu tentaţia, lupţi cu propriile pulsiuni, ai vrea să scapi din vrajă, să fugi, dar, pe măsură ce urli mai tare în tine că „nu”, ea devine tot mai de nerefuzat. Şi ea insistă şi insistă, dă din pleoape şi geme, te imploră să o ai şi tu, iepuraş tâmpit, cum s-o laşi singură şi dispusă? Cea mai flatantă ipostază pentru o femeie e, de departe, cea de posibilă amantă.

Pentru băieţei

Când sunt tineri, bărbaţii au amante pentru că e periculos, incitant, se simt vicleni, îl felicită şi invidiază prietenii că au două, totul e frumos. Ce nu obţine de la una, are de la alta. I se pare că femeia numărul doi ar fi trebuit să fie aleasa, că ea e minunată, ea e zâna din poveşti şi promite că într-o zi, foarte curând, o să-şi sumeată pantalonii şi o să-nceapă o nouă viaţă cu adevărata iubire a vieţii lui. El nu crede că e îndrăgostit de amantă pentru că e mai cumva decât soţia. A avea amantă înseamnă a recupera puţin din libertatea pe care se pare că ai pierdut-o la primărie, în ziua când ai minţit că „nesilit de nimeni”, când erai convins că „silit de ea”. A te bucura de o jucărie a ta, de care nu ştie soţia, e o declaraţie perversă de independenţă, o garanţie că mai eşti pe undeva, cumva, propriul stăpân, în condiţiile în care soţia a început să-ţi dirijeze şi organizeze viaţa pe termene cincinale, sufocându-te şi plictisindu-te de moarte.

Amanta îşi acceptă condiţia de „parteneră part-time” pentru că nu vrea sau nu poate să se implice total într-o relaţie. Uneori nu conştientizează că suferă de spaimă de angajamente şi crede că e definitiv îndrăgostită de tip, şi că el e cel cu care ar trebui să-şi petreacă restul vieţii, numai că acela e luat deja. Va trebui să aştepte până se eliberează de angajamente anterioare şi să bocească un pic între timp, să nu se auto-suspecteze că nu are curaj să se implice într-o relaţie de cuplu reală, nu una care include un bărbat şi două femei.

Pentru bărbaţi

Când sunt mai în vârstă, când le trece „vremea”, când începe să-i apuce spaima de andropauză, amanta e mai tânără şi mai fertilă. Şansele sunt foarte mari să-şi lase nevasta şi copiii pentru una care pare că o să-i ajute să-şi îndeplinească principalul scop în viaţă, acela de a umple planeta de urmaşi. Întrebarea numărul doi, „cine o să-i crească?”. Amanta are întotdeauna ceva în plus: e mai cumva decât cea de acasă – atrăgătoare, sexy, tânără, fascinantă, încântătoare. Ipostaza de soţie are o aură de casnică, de cufăr fermecat şi împăienjenit, care cândva a valorat ceva, dar acum s-au aşternut anii, obişnuinţa şi tristeţea peste el. Amanta e proaspătă, e vie, e frumoasă, e femeie, nu miroase a mâncare, are timp să stea degeaba, are personalitate, voinţă şi mai ales capricii, vrea asta, dă din picioare şi când e supărată face un botic care te convinge de fiecare dată să-i faci pe plac. Ei ai curaj să-i spui ce-ţi trece prin cap: te-ai îngrăşat, nu-ţi stă bine, ce e cu coafura? te duci la nuntă? de ce ţi-ai pus sarmalele alea în cap?

De fapt, adevărul e că amanta nu are niciodată sarmale în cap. Ea nu încearcă niciodată din răsputeri să-ţi facă pe plac, ca să ajungă ridicolă când se hotărăşte să-şi schimbe look-ul după ani de învârtit în cratiţă. Amanta nu se chinuieşte să-ţi facă pe plac. Ea pur şi simplu e. Poate că de-asta e şi al dracului de irezistibilă, pentru că e naturală, se iubeşte pe sine, face alegeri, nu compromisuri, nu te iartă şi azi, şi mâine, are parte de sinceritate absolută, ştie ce-ţi trece prin cap, pentru că ai curaj să-i spui, cu ea te simţi în largul tău, te trezeşti spunându-i asta.
Şi apoi, dintr-o joacă de copii care n-ar trebui să rănească pe nimeni, cel puţin atâta timp cât nevasta nu ştie, se transformă într-o mare înşelăciune. El îi promite că-şi va părăsi soţia pentru ea. În schimb, n-o va face niciodată.

Pentru amante

Cred că amantele sunt dispreţuite tocmai pentru că sunt multe familii care s-au destrămat şi se crede că din cauza lor. Nicio femeie nu e vinovată pentru că e amantă. Decizia se ia în doi. Înainte s-o iei la bătaie sub privirile lacome ale infidelităţii, gândeşte-te că el a avut libertatea de a alege. Şi nu te-a ales pe tine decât în ceea ce priveşte activitatea de roboţit în jurul casei. Pentru soţiile de peste tot: nu uitaţi să fiţi amantele soţilor voştri. O femeie adevărată este cea care ştie să-şi ţină bărbatul lângă ea. (E.X.)