Comisia parlamentară specială este pe cale să finalizeze dezbaterea proiectului noului Cod Penal, urmând ca acesta să fie supus spre aprobare Parlamentului în cel mai scurt timp. Opinia publică este interesată să ştie dacă şi în ce măsură parlamentarii din comisie au fost receptivi la numeroasele critici şi propuneri venite din partea cetăţenilor şi a societăţii civile.
Cu părere de rău, trebuie să informăm cititorii că după două luni de dezbateri, comisia parlamentară a reuşit să aplice cu succes principiul caragialesc: „Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic”. Cu foarte puţine excepţii, proiectul noului Cod Penal a rămas nemodificat, iar modificările – atâtea câte s-au făcut – rareori îmbunătăţesc conţinutul proiectului, ori se dovedesc superficiale şi lipsite de profesionalism.
Ne vom referi în cele ce urmează doar la incriminarea faptelor de corupţie în proiectul noului Cod Penal, temă care a ocazionat severe critici din partea societăţii civile. În esenţă, s-a reproşat că noile prevederi sancţionează cu blândeţe faptele de corupţie comparativ cu Codul Penal actual, că dezincriminează unele fapte şi determină scurtarea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru faptele de corupţie comise până în prezent.
În această chestiune, comisia parlamentară a ignorat cu seninătate criticile formulate şi a lăsat neatinse textele din proiect care incriminează faptele de corupţie. Conţinutul infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă nu a fost modificat deloc, iar pedepsele au rămas fie nemodificate, fie cu modificări nesemnificative ori neinspirate. De pildă, în cazul infracţiunii de luare de mită, pedeapsa aplicabilă funcţionarilor publici rămâne nemodificată în limitele de la 2 la 7 ani (comparativ cu pedeapsa de la 3 la 15 ani cât prevede Codul Penal actual).
S-a majorat însă pedeapsa pentru dare de mită, aceasta fiind stabilită de comisie de la 2 la 7 ani (comparativ cu pedeapsa de la 6 luni la 5 ani prevăzută de Codul Penal actual), ajungând la paritate cu pedeapsa pentru luare de mită.
Limitele de pedeapsă pentru traficul de influenţă au fost modificate de comisie în mod nesemnificativ (de la 2 la 7 ani, comparativ cu pedeapsa de la 2 la 12 ani prevăzută de legislaţia actuală), iar pentru cumpărarea de influenţă pedeapsa a fost stabilită tot de la 2 la 7 ani (comparativ cu pedeapsa de la 2 la 10 ani prevăzută de legislaţia actuală).
În fine, comisia a hotărât să elimine complet din proiect infracţiunea de abuz de putere, care constituia o noutate faţă de Codul Penal actual.
Surpriza cea mai mare rămâne nemodificarea pedepselor la infracţiunea de luare de mită, care în mod firesc ar trebui să fie pedepsită semnificativ mai sever comparativ cu celelalte infracţiuni de corupţie. Aşa stau lucrurile în alte coduri penale europene şi aşa este şi logic. Însă comisia a fost de părere că simplul cetăţean care dă şpagă este la fel de vinovat ca şi funcţionarul public care pretinde sau primeşte şpaga. Un raţionament care încearcă să transfere responsabilitatea fenomenului corupţiei de la funcţionarii publici către cetăţeni.
Poziţia comisiei parlamentare în privinţa sancţionării infracţiunilor de corupţie nu ar trebui să surprindă foarte mult. Comisia este formată din reprezentanţii partidelor parlamentare (PSD, PDL, PNL şi UDMR), desemnaţi conform algoritmului ponderii lor în Parlament. Însă după cum s-a putut observa, atitudinea oficială a tuturor partidelor parlamentare în privinţa sancţionării faptelor de corupţie a fost similară, lipsind cu desăvârşire. Cu excepţia unor voci izolate, conducerile tuturor partidelor parlamentare au preferat să evite abordarea acestei chestiuni, lăsând a se înţelege că sunt mulţumite de reglementările blânde din proiectul noului Cod Penal. Nici Mircea Geoană, nici Emil Boc, nici Crin Antonescu, nici Marko Bella nu au criticat cu fermitate aceste prevederi. Criticile au venit aproape exclusiv din partea presei şi a societăţii civile.
După cum se ştie, Guvernul Boc a aprobat proiectul noului Cod Penal în şedinţa din 25 martie 2009, fără a face nicio observaţie asupra conţinutului proiectului, de unde rezultă că nu a avut niciun fel de obiecţii în privinţa sancţionării infracţiunilor de corupţie. Aşa încât nu e de mirare că parlamentarii coaliţiei guvernamentale au fost consecvenţi cu poziţia Guvernului.
Preşedintele Băsescu a afirmat la întâlnirea cu reprezentanţii coaliţiei „Opriţi codurile” că nu este de acord cu scăderea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie, dar poziţia preşedintelui nu a avut niciun efect asupra reprezentanţilor PDL în comisia parlamentară pentru analiza Codului Penal. De unde putem trage concluzia că afirmaţiile preşedintelui au fost doar de circumstanţă.
Monica Macovei, vajnica luptătoare contra balaurului corupţiei, nu s-a implicat nici ea în eforturile societăţii civile menite să ducă la modificarea prevederilor noului Cod Penal, probabil de teamă să nu-i supere pe preşedinte şi pe dl Boc. Domnia sa preferă calea mai puţin onorabilă a şantajului exercitat prin pâră la cancelariile străine. Care şantaj poate avea ca efect tăierea fondurilor europene destinate României.
După cum stau lucrurile, există puţine şanse ca Parlamentul să modifice proiectul noului Cod Penal în sensul înăspririi pedepselor pentru corupţie. Politicienii români sunt legaţi între ei de interese mai presus de apartenenţa politică, iar muştele corupţiei stau pe căciuli de toate culorile.
V. Stănescu
