Biserica Homorod este una dintre bisericile medievale fortificate ale României. Pe când lăcaşurile de cult săseşti din secolul al XIII-lea au fost construite aproape toate ca bazilici romanice cu trei nave, Homorodul poseda una din foarte rarele biserici-sala romanice ce datează din ultima treime a secolului al XIII-lea.
Prin apariţia picturilor de la Homorod s-a făcut legătura cu o tradiţie europeană a micilor centre din mediul provincial, unde acest stil liniar-narativ, gotic timpuriu, găseşte o largă răspândire prin zugravii peregrini. Pe peretele de sud al corului s-au păstrat de asemeni picturi din această primă fază, în majoritate aproape şterse, aparţinând ciclului Patimilor lui Isus. Într-un fragment de pe peretele de nord se disting clar cele două straturi consecutive ale picturii. Partea superioară a fragmentului păstrat prezintă un „Vir Dolorum” spre care se înclină Maria, mâinile lor întâlnindu-se într-o mişcare deosebit de armonioasă. Lângă Isus, un înger ţine în mâini o filactera.
Scena a fost delimitată de un chenar ornamentat, care a rezistat doar parţial timpului. Influenţa picturii trecentoului italian este evidentă în acest fragment care datează de la finele secolului XIV. În partea inferioară, scena este acoperită parţial de un Crist răstignit, aparţinând celui de al treilea strat pictural. Acesta poate fi datat pe la 1520, vădind mai multe elemente stilistice identice cu pictura murală din Biserica reformată maghiară de la Dirjiu, semnată de Paul de Ung, datată 1419, care înfăţişează legenda Sfântului Ladislau. Motivul tapetului din fundalul „Răstignirii”, de la Homorod, este identic cu cel din imaginile de la Darjiu. Frapantă este asemănarea dintre capul lui Crist şi cel al sf. Ladislau în scena odihnei, aceleaşi trăsături, cu deosebirea desenului pleoapelor închise, ca şi linia punctată a conturului aureolei. Este foarte probabil ca acelaşi meşter să fi realizat picturile bisericilor din Darjiu şi Homorod. (A.M.)
