Neem Karoli Baba a trăit în India între anii 1900-1973 şi a devenit cunoscut în întreaga lume prin cărţile lui Ram Dass. „În 1967 l-am întâlnit pe Neem Karoli Baba, o întâlnire care mi-a schimbat cursul vieţii.
Prin manifestarea compasiunii, înţelepciunii, umorului, puterii şi dragostei am regăsit în Ghidul meu spiritual calităţi umane pe care nu mi le-am imaginat vreodată că aş putea să le găsesc într-o deplină integrare într-o fiinţă umană. Am fost alături de el până când a părăsit această lume, în 1973. Prezenţa sa continuă să mă ghideze şi să-mi îmbogăţească viaţa,” povesteşte Ram Dass în cartea sa Miracolul iubirii: Povestiri despre Neem Karoli Baba (Miracle of Love: Stories about Neem Karoli Baba). Dar iată o miraculoasă întâmplare cu acest sfânt: „Neem Karoli Baba părea tot timpul în mişcare. De multe ori călătorea. Odată a ajuns într-o gară şi a văzut un tren în staţie. Fără să întrebe despre destinaţie, s-a suit imediat, s-a aşezat pe un loc liber de la clasa I şi a început să mediteze.
Controlorul l-a remarcat şi i-a cerut biletul acestui pasager neobişnuit, înveşmântat doar într-o pătură. Baba nu i-a acordat nicio atenţie controlorului care, enervat, a aşteptat până la prima staţie apoi l-a dat jos. S-a aşezat la umbra unui copac şi şi-a continuat netulburat meditaţia. Trenul a primit semnalul de plecare, motoarele au pornit, dar… nu s-a petrecut nimic. Locomotiva nu înainta. Mecanicii au cercetat, dar nu au găsit nicio neregulă. Un alt tren rămăsese undeva în câmp aşteptând plecarea acestuia. A trecut mai mult de jumătate de oră, când un pasager a arătat timid spre Neem Karoli Baba, convins că totul se blocase pentru că unui om sfânt i s-a arătat lipsă de respect. A sugerat să i se ceară iertare şi să fie invitat să-şi continue călătoria. Controlorul şi mecanicii au acceptat, iar Baba a deschis ochii, s-a ridicat şi s-a urcat în tren. Imediat locomotiva s-a pus în mişcare”. (A.M.)
