În mentalitatea construită de mass-media, se afirmă că aventurile pot îmbunătăţi o relaţie ori că sunt trecătoare şi, prin urmare, neimportante. Dar nu este aşa. Cele mai multe aventuri cauzează probleme care se adaugă unor si¬tuaţii deja dificile. Ele nu sunt remedii, ci parte a unei boli într-o relaţie nefericită.
Preocupările celor mai mulţi oameni care au avut sau doar au auzit despre o aventură se opresc de cele mai multe ori la motivele care au stat la baza aventu¬rii şi eventual la efectele acesteia asupra protagoniştilor din cuplu. Să ne amintim că toţi cei implicaţi în tri¬unghiul aventurii vor trebui să facă faţă consecinţelor. Asupra amantului, a treia latură a triunghiului amoros, şi despre rolul pe care-l joacă acesta într-o aventură o să ne oprim atenţia în rândurile ce urmează.
Există o mulţime de mituri despre oamenii care au o re¬laţie cu cineva care este deja implicat într-o relaţie de cu¬plu. Dacă este bărbat, el poate fi văzut ca un înfumurat, având puţine remuşcări în legătură cu începerea unei aventuri cu o femeie deja implicată într-o relaţie. Dacă este femeie, ea poate fi văzută ca o „paraşută" sau „bombă sexuală", către care bărbaţii sunt atraşi datori¬tă instinctelor primare. Nici una dintre aceste imagini nu este reală. Rolul amantului este, adesea, deosebit de dificil. Frec¬vent şi incorect considerat ca fiind singurul vinovat pentru aventură acesta poate trăi tot atât de multă confuzie în ce priveşte viitorul, ca şi cuplul. Cei care descoperă că erau amanţii unor persoane implicate într-o relaţie stabilă nu intenţionează aproape niciodată să cauzeze dure¬re.
De obicei, aceste persoane întâlnesc un individ de care se simt atrase, în locul acestuia existând posibilitatea să se afle oricine altcineva. Ele ori îşi doresc ca persoa¬na cu care au o aventură să se hotărască dacă vrea sau nu să-i rămână credincioasă vechiului partener ori nu vor să ştie nimic despre relaţia de cuplu a celuilalt, deoarece vor foarte mult să aibă o nouă relaţie. Sunt totuşi, anumite indicii care descriu tipul de per¬soană care ştie că amantul ales este deja implicat într-o re¬laţie de angajament, dar cu toate acestea merge înainte. Acesta poate fi un tip de personalitate cu o adevărată fobie faţă de un angajament fiind atras de un individ care nu îi poate oferi totul, acesta suferind la rândul său de aceeaşi problemă. Iată de ce, o relaţie cu un amant pare perfectă, ei visând să fie împreună numai pen¬tru ca totul să se prăbuşească odată ce aventura este dată în vileag, iar ei se mută împreună.
Să fim sinceri, relaţia dintre amant şi partener poate să nu reuşească, deoarece nu are omogenitatea cerută de o relaţie de lungă durată. Ei pot simţi că re¬laţia a fost construită pe decepţie şi, psihologic, le este greu să facă faţă acestei realităţi. Sau poate că amantul nu a privit niciodată relaţia ca pe una deplină şi acum se află implicat fără tragere de inimă într-un angajament pe care nu intenţiona să-l facă. Amanţii se pot bucura de fiorul emoţional ilicit al relaţiei construite pe întâlniri pe furiş sau pe sex pasional rapid, dar nu pot face faţă realităţii unor cine în faţa televizorului sau sforăitului partenerului.
Un amant poate trăi cu promisiuni, sperând că partene¬rul îşi va părăsi soţul sau soţia pentru a fi cu el. Unii oa¬meni, în special femeile, se găsesc în postura de a trăi vieţi în umbră, îndurând singurătatea aniversărilor sau a săr¬bătorilor. Se spune că, dacă o persoană îşi va părăsi relaţia de cuplu, o va face în intervalul a noua luni după ce înce¬pe aventura. După această perioadă, excluzând ipoteza dezvăluirii aventurii, este probabil că va rămâne înscrisă în triunghiul conjugal. Acest lucru se întâmplă pentru că obţine ceva valoros din această aventură o supapă de evacuare a stresului cotidian, confirmarea sexualităţii sau nevoia de a nu fi văzută ca persoană angajată, fidelă unui singur partener.
Unii amanţi pot considera că o aventură secretă nu poate face rău unei relaţii de cuplu, mergând mai departe cu aventura. Dar acest lucru este fals. Fiecare aventură are efect asupra cuplului indiferent dacă aventura este desco¬perită sau nu. Acest lucru este valabil chiar şi în situaţia în care aventura este secretă ani întregi. Simplul fapt că minciuna se strecoară în cadrul relaţiei schimbă modul în care partenerii se comportă unul cu celălalt. Persoana implicată în aventură poate ascunde anumite aspec¬te despre sine sau se poate simţi mai puţin apropiată de partener. De-a lungul unei perioade considerabile, acest lucru poate aduce o deteriorare semnificativă relaţiei, de¬monstrând astfel falsitatea afirmaţiei care spune că: „Ceea ce nu ştii nu te poate răni."
Cornel Bogdan
