Odată cu descoperirea în 1872 a brigantinei Mary Celeste, plutind la întâmplare în largul coastei portugheze, istoria navelor fantomă intră în zona certitudinilor.
În ziua de 5 decembrie 1872, echipajul navei americane Dei Gratia, aflat sub comanda capitanului David Morehouse semnalează în largul coastelor portugheze prezenţa unui vas care părea să se îndrepte cu toate pânzele sus spre Strâmtoarea Gibraltar. După ce îl urmăriseră timp de peste două ore, marinarilor li se păruse suspect faptul că ambarcaţiunea străină nu răspunsese nici unui semnal de salut. Mary Celeste plecase din acelaşi port ca şi Dei Gratia la o diferenţă de numai şapte zile. Îngrijorat de soarta echipajului care nu dădea niciun semn de viaţă, el va aborda nava în cauză, cu atât mai mult cu cât căpitanul acesteia, Benjamin Briggs, îi era prieten şi ar fi trebuit să se afle la bord alături de soţia şi fiica sa. Se pare că Mary Celeste nu avea nici urmă de echipaj, iar lucrurile de pe navă erau în dezordine, ca si cum ar fi fost părăsită cu mult timp în urmă.
În mod cu totul curios, nu lipsea absolut nimic din încărcătura acesteia, ceea ce a eliminat din start ipoteza unui act de piraterie sau de revoltă a marinarilor. Singurele lucruri pe care oamenii lui Morehouse nu au reuşit să le descopere au fost sextantul şi cronometrul marin alături de singura barcă de salvare. De asemenea lipsea şi jurnalul capitanului Briggs, cel care ar fi putut face lumină asupra cazului. Toate indiciile arătau că nava fusese părăsită în grabă, dar motivele acestei acţiuni precum şi orice urmă a echipajului nu aveau să fie aflate niciodată. În ciuda numeroaselor teorii propuse de-a lungul timpului, care mergeau de la revoltă şi până la furtuni misterioase, niciuna nu a putut explica dispariţia membrilor echipajului de pe Mary Celeste, cu atât mai mult cu cât pentru un căpitan experimentat, precum Benjamin Briggs, abandonul navei nu ar fi fost posibil decât în situaţii extreme. (A.M.)
