„Unitatea 731” – „Zero Toleranţă” (III). Dr. Shii Shiro

Încă din 1918, la sfârşitul Primului Război Mondial, biroul pentru medicină al Armatei japoneze însărcinat să facă studii privind războiul biologic, sub comanda maiorului Terunobu Hasebe, căruia i-a succedat dr. Ita în fruntea unui grup de 40 de savanţi.

Totuşi, adevăratul promotor al cercetărilor moderne de război biologic din Japonia este socotit, în mod unanim, Ishii Shiro. Acesta absolvise, în 1920, cursurile departamentului medical al Universităţii Kyoto, după care intrase în cadrele armatei, un corp de mare prestigiu al Imperiului japonez. În 1924, Shiro revenise în calitate de cercetător la Universitatea Kyoto, bucurându-se de un regim special după ce se căsătorise cu fiica rectorului Iorasabyro Akira.

În 1927, îşi luase doctoratul şi revenise printre cadrele armatei. Ascensiunea militarismului japonez i-a suflat precum vântul în pânze lui Shiro, pasionat de problematica războiului biologic. Trei circumstanţe favorabile i-au asigurat însă ascensiunea şi notorietatea de „cel mai mare biolog al Japoniei imperiale”. Mai întâi, din 1928, Ishii Shiro are şansa de a călători şi studia în Europa şi America, familiarizându-se cu nivelul cercetărilor biologice. Reîntors după doi ani în Japonia, Shiro este promovat la gradul de maior şi lansează teoria potrivit căreia „războiul modern poate fi câştigat doar prin ştiinţă şi tehnologie avansată”, iar „fabricarea armelor biologice constituie cel mai economic mijloc militar pentru o ţară ca Japonia, lipsită, în general, de resurse naturale”.

În al doilea rând, Shiro şi-a găsit numeroşi susţinători în rândul comandanţilor japonezi, printre care atât de influentul ministru al Apărării (ulterior al Sănătăţii), Sadao Araki, liderul facţiunii „Calea Imperială”din armata japoneză. Cea de-a treia şansă pentru afirmarea lui Shiro a constituit-o, paradoxal, epidemia de meningită din Shikoku. Shiro a inventat un filtru pentru purificarea apei, care a stopat răspândirea epidemiei, aducându-i celebritate în armată şi în rândurile populaţiei, precum şi aureola de cel mai mare bacteriolog japonez.

Dan Aldea