Guvernanţii noştri au avut, din 1990 încoace, abilitatea specială de a băga spaima în românul de rând. Iar acesta – speriat a rămas până-n zilele noastre. Mereu i se anunţă că ceva rău i se va întâmpla, cu siguranţă, şi asta chiar de mâine: se scumpesc alimentele, ţigările şi băutura, scad veniturile bugetarilor, nu se mai măresc pensiile, în mai vom avea, în aceeaşi zi, caniculă şi îngheţ, va fi secetă, dar vor veni şi inundaţiile obişnuite.
Ultima gogoriţă este legată de şomaj, care, cică, va creşte serios, ajungând la cifre cum n-au mai fost de mult, de prin 2003, atinse. De unde se vor aduna aceste sute de mii de anunţaţi şomeri? Doar Guvernul ştie. De la CFR, abia de se adună 12.000, dar nici aceştia nu vor fi chiar atâţia. De pe la Mittal Galaţi, alte câteva mii. Restul?
Păi restul nu poate fi decât dibăcie românească. Poate de asta se arată şi Mircea Geoană atât de încântat de înţelegerea cu FMI: de data asta, noi îi tragem în piept pe ei. Inventând un asemenea număr de şomeri, oficialităţile noastre s-au asigurat că pot atinge un deficit bugetar de 6 la sută, nu de 4,7, cât ziseseră la început reprezentanţii Fondului. Va creşte fondul asigurărilor de şomaj, chiar dacă nu va fi nevoie de atâţia bani. Doar aşa, după noua modă a „centurii de siguranţă”.
Cert este că, în clipa de faţă, sunt peste 10.000 de locuri de muncă vacante, pe care nu se înghesuie nimeni. Previziunile societăţilor economice în privinţa disponibilizărilor din următoarele luni se apropie de 40.000 de eventuali şomeri. Şi cam atât.
Speranţele noastre stau, după zisa reprezentanţilor Ministerului Muncii, în agricultură şi în turism. Să fim serioşi! Cum va creşte forţa de muncă în agricultură, poate spune cineva? Cât priveşte turismul, acesta este, mai nou, o marotă – sau mai curând un panaceu universal. Noul ministru are nenumărate proiecte, dar nu s-a decis pentru niciunul. Se joacă, încă, de-a turismul. Ba plimbându-se de unul singur prin Europa, ba însoţindu-l pe preşedintele ţării până şi la Viena, în delegaţia din care au mai făcut parte, pe bună dreptate, guvernatorul BNR, miniştrii Economiei şi Externelor. Ce-o fi căutat şi Elena Udrea acolo?, numai cei de sus ştiu.
Cât despre revenirea în ţară a românilor ajunşi pe alte meleaguri, n-avem a ne teme. Nu vine nimeni să trăiască şi prost, şi pe bani mulţi.
Constantin Mirea
