În România, numărul accidentelor circulaţie soldate cu victime omeneşti a înregistrat o creştere îngrijorătoare în ultimii ani. Potrivit datelor statistice oferite de Poliţia Română, în anul 2008 s-au comis 10.242 accidente de circulaţie grave, în creştere cu peste 2000 faţă de anul 2007 când au avut loc 8203 accidente grave. În urma accidentelor de circulaţie produse în anul 2008 s-au înregistrat 2947 morţi şi 9.072 răniţi.
Pentru a putea evalua dimensiunile acestei hecatombe este suficient să menţionăm că numărul persoanelor decedate prin accidente de circulaţie în anul 2008 este aproape dublu faţă de numărul celor decedate la cutremurul din 1977 (1.578 victime) şi aproape triplu faţă de numărul persoanelor ucise în timpul Revoluţiei din 1989 (1.104 victime).
Pe de altă parte, statisticile poliţiei arată că în anul 2008 au fost comise 25.254 infracţiuni rutiere, în creştere cu peste 3.500 faţă de anul 2007 când s-au înregistrat 21.823 infracţiuni rutiere.
În acelaşi timp, din informaţiile dezvăluite presei de organele judiciare rezultă că pe şoselele României circulă mii de persoane care şi-au obţinut în mod fraudulos permisele de conducere.
Într-o ţară condusă în mod responsabil ar fi de aşteptat ca legile să ţină seamă de dimensiunea şi gravitatea fenomenului infracţional, prin stabilirea unor pedepse mai severe şi înlăturarea „portiţelor” care permit scăparea fără pedeapsă a infractorilor.
În schimb, proiectul noului Cod Penal stabileşte pedepse mai reduse decât Codul Penal actual şi oferă noi portiţe de scăpare infractorilor, de parcă acest cod ar fi făcut pentru o altă ţară, nu pentru România.
Iată câteva exemple:
• Uciderea din culpă a unei persoane prin accident rutier de către un şofer aflat în stare de ebrietate se pedepseşte conform articolului 178 alin. 3 din actualul Cod Penal cu închisoare de la 5 la 15 ani.
Conform art. 190 alin. (2) al noului Cod Penal aceeaşi faptă se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani, la care se poate adăuga (dar nu obligatoriu) un spor de până la 2 ani şi 6 luni, dacă pedeapsa aplicată nu depăşeşte 3 ani, instanţa va putea dispune şi suspendarea executării pedepsei.
• Conducerea unui autovehicul de către o persoană cu imbibaţie alcoolică peste limita legală se pedepseşte în prezent cu închisoare de la 1 la 5 ani conform art. 87 din Codul Rutier.
Potrivit art. 340 alin. (1) din noul Cod Penal se va pedepsi cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă.
• Conform art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul Penal vătămarea corporală din culpă prin accident de circulaţie în urma căreia victima a necesitat până la 60 de zile de îngrijiri medicale se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Potrivit art. 194 alin. 1 din proiectul noului Cod Penal această faptă nu va mai constitui infracţiune, afară de cazul când a fost comisă sub influenţa alcoolului ori a unei substanţe psihoactive, sau dacă a fost mai fost comisă şi o altă infracţiune cu acel prilej (conducere fără permis, conducerea unui autovehicul neînmatriculat etc.). De exemplu nu va mai fi considerată infracţiune vătămarea corporală care necesită până la 60 de zile de îngrijiri medicale dacă a fost comisă doar ca urmare a neatenţiei la volan, vitezei excesive, neacordării priorităţii etc.
• Vătămarea corporală gravă din culpă prin accident de circulaţie, în urma căreia s-a cauzat victimei o infirmitate permanentă se pedepseşte conform art. 184 alin. 4 din Codul Penal actual cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Aceeaşi faptă se va pedepsi conform art. 194 alin. (3) din noul Cod Penal cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
• Potrivit art. 184 alin. 4 al Codului Penal actual, dacă vătămarea corporală din culpă prin accident de circulaţie a necesitat peste 60 de zile de îngrijiri medicale ori a produs o altă consecinţă gravă (pierderea unui simţ sau organ, o infirmitate permanentă, sluţirea, avortul sau punerea în primejdie a vieţii persoanei), acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, iar autorul accidentului va fi pedepsit chiar dacă victima nu ar depune plângere.
• Conform art. 194 alin. (6) din proiectul noului Cod Penal chiar dacă victima accidentului rutier a suferit o vătămare gravă, soldată cu infirmitate permanentă, desfigurarea sau avortul, acţiunea penală se va pune în mişcare numai la plângerea prealabilă a victimei.
În baza acestei dispoziţii se deschide calea ca orice persoană care ar comite o vătămare corporală gravă prin accident de circulaţie să scape nepedepsită dacă va avea destui bani să plătească victimei pentru a o convinge să nu depună plângere.
Concluzia ar fi următoarea: şoferii, îndeosebi cei care dispun de bani mai mulţi, vor putea să conducă şi în mod imprudent, riscând comiterea de accidente de circulaţie, deoarece noul Cod Penal le oferă posibilitatea de a scăpa nepedepsiţi. Iar participanţilor la trafic care respectă legea noul Cod Penal le transmite mesajul: păzea!
V. Stănescu
