Am primit la redacţie:
„V-am scris în încercarea de a vă descrie cât mai obiectiv şi real posibil, un caz al nostru care ne-a afectat mai ales în plan sufletesc. Este un caz de escrocherie evidentă care a fost generată de cineva apropiat nouă până de curând (sora noastră, Moroşan Floarea) şi care ne-a produs o adâncă dezamăgire, mâhnire şi supărare. În total suntem patru surori şi un frate (cel mai mare), toţi pensionari, doi dintre noi cu copii la casele lor şi nepoţi. Părinţii noştri, oameni cinstiţi, cu frică de Dumnezeu, fără averi – în afară de o casă modestă în Ploieşti, o casă bătrânească şi circa două hectare de pământ în satul Pietroşani, comuna Puchenii Mari, judeţul Prahova, moştenite de mama noastră de la părinţii ei care au decedat cu câtva timp în urmă.
Om bogat, om sărac
Cu durere în suflet vrem să vă semnalăm comportamentul urât al uneia dintre surorile noastre, Floarea Moroşan, care, prin mijloace incorecte, necinstite, vecine cu escrocheria şi-a însuşit cea mai mare parte a celor rămase în urma părinţilor noştri, probabil şi văzând că noi am avut deplină încredere în ea şi, din respect faţă de cei ce ne-au crescut, neavând tendinţa să ne îmbogăţim de pe urma decesului părinţilor noştri, Moise Steliana şi Constantin. Tot timpul, părinţii noştri, în cursul vieţii lor, ne-au spus că vor ca puţinul ce rămâne de pe urma lor să fie împărţit în mod egal între toţi cei cinci copii ai lor, conform legii. În mod sigur, aceasta a fost cauza principală pentru care, din respect faţă de ei, noi, celelalte trei surori şi fratele nu ne-am preocupat şi nu am discutat cu părinţii noştri, cât au fost în viaţă, aspecte legate de moştenire.
Omul bogat, ahtiat după înavuţire
Sora noastră, pensionară, fostă profesoară, are o pensie bună, de 1.400 lei pe lună, şi un apartament în centrul Ploieştiului, pe bulevardul Republicii. Soţul ei, Moroşan Vasile, pensionar, are o pensie mai mult decât bună, 2.200 lei pe lună, lucrează şi acum la o societate austriacă pe platforma petrochimică de la Brazi-jud. Prahova, cu un câştig mai mult decât consistent, de peste 2.000 de euro pe lună, posedă o maşină străină de ultimul tip. El a lucrat ani buni în Germania, după 1990, în domeniul construcţiilor, ca inginer constructor şef de şantier şi şef al unei brigăzi de constructori foşti subalterni de ai lui, ocazie cu care a reuşit să creeze o bună situaţie materială familiei sale, fiilor şi nepoţilor lui.
Cei doi fii ai lor au o situaţie materială foarte bună. Bogdan Moroşan lucrează la societatea străină „Oracle” – Bucureşti, este proprietar al unui apartament în Bucureşti, al unui alt apartament luxos şi al unui spaţiu comercial închiriate, ambele în centrul Ploieştiului, posesor a două autoturisme de provenienţă străină. Mihai Moroşan lucrează la aceeaşi societate austriacă de la Brazi, cu o retribuţie mai mult decât consistentă. Este deţinătorul unei vile cu etaj pe str. Plăieşilor şi al unui spaţiu comercial închiriat, ambele în centrul Ploieştiului şi a două maşini străine scumpe, dintre care unul Mitsubishi SUV.
Ei, toţi cei de mai sus, au o asemenea situaţie materială bună că îşi pot permite să îşi petreacă concediile vara în Turcia, Italia, Grecia, Spania, iarna la schi în Austria, Germania, revelioanele în străinătate. Să fie sănătoşi, nu îi pizmuim, suntem mulţumiţi cu ceea ce avem. Am prezentat mai pe larg cele de mai sus pentru a arăta că starea lor materială şi a surorii noastre, Moroşan Floarea, mama lor, în niciun caz nu o putea forţa pe aceasta la jecmăneală şi abuz pe seama noastră, a celorlalţi, aşa cum vom prezenta mai jos şi a memoriei părinţilor noştri.
Oamenii săraci, cu sufletul îndurerat în memoria părinţilor
Noi, celelalte surori, Moise Constanţa, Zamfir Maria şi Baciu Ana precum şi fratele, Moise Zamfir, suntem pensionari şi fiecare avem apartamentul nostru proprietate personală, nu ne gândim să mai acaparăm ceva în plus faţă de ceea ce ni se cuvine legal. Mai facem menţiunea că o situaţie oarecum deosebită o au două dintre surori, foste profesoare, cu pensii destul de mici, Moise Constanţa şi Zamfir Maria (ultima locuieşte în acelasi apartament confort II la ultimul etaj împreună cu cele două fiice adulte ale ei şi situaţia lor materială precară nu le permite contractarea unei locuinţe proprii pentru fiicele ei).
Abuzul făcut de sora noastră, Moroşan Floarea, pe ferite, pe şest, cum se spune în limbaj popular, cu programare riguroasă şi minciuni, prin încălcarea celor mai elementare norme legale şi etice, fără să ne spună nimic, nouă surorilor şi fratelui ei, este unul inimaginabil şi greu de acceptat, chiar şi în momentul de faţă.”
(Va continua în ziarul de luni)
