Maica Tereza, un om dedicat lui Dumnezeu

Pentru creştini, Maica Tereza le aminteşte că, numai fiind uniţi cu Hristos, putem aduce roade în viaţa noastră cât şi în slujirea celorlalţi. Agnes Gonxa Bojaxhiu (viitoarea Maica Tereza) se naşte la 27 august 1910 la Skopje (azi capitala Macedoniei), într-o familie albaneză catolică.

Tatăl, Nicolae, comerciant şi bun patriot, lăsa noaptea, pe ascuns, haine şi hrană familiilor sărace. După moartea soţului ei, Drane, femeia energică, blândă, dar mai ales credincioasă, îşi va creşte copii, în ciuda lipsurilor, cu demnitate şi în spirit creştin. Când împlineşte 18 ani(1928), Agnes părăseşte ţara, plecând în Irlanda, alăturându-se Surorilor Misionare de Loreto. Noviciatul şi-l face în India unde îşi depune cele trei voturi:de sărăcie, castitate şi ascultare, luându-şi numele de Maica Tereza a Pruncului Iisus, din devotament pentru Sf. Tereza de Lisieux.

În septembrie 1946 are o revelaţie şi-L aude pe Hristos Care-i cere ca de acum înainte să-i ajute pe cei mai săraci dintre săraci, spunându-i că acesta va fi crezul ei până la sfârşitul zilelor. În ziua de 7 octombrie 1950, Maica Tereza primeşte de la Papa Pius al XII-lea aprobarea de a înfiinţa Congregaţia Misionarelor Carităţii şi astfel, ea adaugă celor trei voturi de călugărie un al patrulea al carităţii. Înfiinţează, în Calcutta, Casa muribunzilor, apoi, la periferia Calcuttei, Centrul pentru leproşi. Maicii Tereza i se adaugă treptat voluntari şi multe călugăriţe, deşi condiţiile de intrare sunt foarte aspre, spunea ea.

Îi aduna de pe stradă pe cei bolnavi, acoperiţi de viermi, pe cei flămânzi, pe cei singuri îi spăla, le curaţa rănile, le da de mâncare, îi mângâia. India începe să-i atragă ca un magnet pe cei care vor să ajute neapărat. Deschide o casă la Roma în 1968 şi o alta chiar în Vatican, în 1987, la dorinţa Sf. Părinte, care vizitează Calcutta. Deschide ea însăşi Case ale Misionarelor Carităţii în SUA(una dintre ele este dedicată bolnaviilor de SIDA), Insulele Caraibe, America Centrala şi de Sud, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Australia, Oceania şi în Europa de Est (în 1990 ea vine pentru prima dată în România). Maica Tereza a fost chemată şi în ţări musulmane (Iemen, Egipt, Arabia Saudită), fiind primită necondiţionat: ea predică Evanghelia întâi cu fapte şi apoi cu cuvântul.

Unde află că s-a petrecut o nenorocire (război, cutremur, epidemie), Maica Tereza îşi lua surorile şi pornea să dea o mână de ajutor. Va primi de-a lungul vieţii peste 124 de premii internaţionale, între care cel mai important este premiul Nobel pentru Pace în 1979. Dar munca istovitoare îşi spune cuvântul: în 1983 i se montează un stimulator cardiac, iar în septembrie 1989, Maica Tereza face un atac de cord, dar îşi reia cu dârzenie munca nesfârşită de alinare a suferinţei celor mai săraci dintre săraci. Inima ei cea mare încetează să mai bată la 5 septembrie 1997 şi este înmormântată chiar în Casa –mama din Calcutta. (A.M.)