Primul om descris în Biblie care a fost „răpit” la cer a fost Enoh, fiind cel de-al şaptelea patriarh după Adam. Într-o noapte Enoh s-a trezit, şi în faţa lui se aflau „doi bărbaţi atât de înalţi cum n-am mai văzut pe Pământ vreodată.
Şi feţele lor străluceau ca soarele şi ochii lor erau ca nişte făclii aprinse iar din buze izbucneau văpăi”… „Ei m-au luat pe aripile lor şi m-au pus pe un nor. Şi iată minunea! Norii au început să se mişte. Şi iarăşi înălţându-mă mai sus, am văzut văzduhul, iar mai sus am văzut eterul; şi ei m-au dus în cerul cel dintâi”. Cu siguranţă aceste soiuri de răpiri sau de întâlniri miraculoase, duc cu gândul, pe foarte mulţi dintre cei deschişi la minte, la anumite răpiri OZN. Asta nu trebuie să facă să se înţeleagă, că o concluzie imediată, că, dacă te-a răpit OZN-ul lipsa de sacralitate este vădită. Cum de altfel a nu se înţelege, că orice extraterestru, în acţiunea lui de răpire sau de experiment cobaic, devine brusc sacru… (A.M.)
