Mult aşteptatul dialog între miniştrii de externe ai României şi Italiei, Cristian Diaconescu şi Franco Frattini, pe tema violenţelor produse de cetăţenii români în Pensinsulă, s-a încheiat în coadă de peşte, cei doi având numeroase opinii diferite vizavi de modul în care poate fi rezolvată această extrem de fierbinte problemă.
De fapt, confruntările de opinii între cei doi înalţi demnitari au avut loc la Bruxelles, înainte de vizita de la Roma. Franco Frattini a cerut Guvernului de la Bucureşti să garanteze că în Italia nu vor mai ajunge infractori români. Cristian Diaconescu a replicat că printre drepturile cetăţenilor europeni se numără şi cel de liberă circulaţie şi că toţi cetăţenii europeni au drepturi egale, beneficiind de prezumţia de nevinovăţ ie.
Nu se poate pune problema expulzării
Divergenţele de opinii au continuat şi la conferinţ a de presă pe care cei doi miniştri au susţinut-o, ieri seară, la Roma. Româ nii condamnaţi în Italia trebuie să îşi execute pedeapsa în România, s-a pronunţat, pe un ton categoric, ministrul italian de externe: „Credem că este normal ca atunci când un criminal italian comite o infracţiune în România, Italia să-l preia într-o închisoare italiană. Şi viceversa. Solicitarea mea este ca cei 900 de deţinuţi, condamnaţi definitiv, să se întoarcă, să execute pedeapsa în România”. Răspunsul interlocutorului său a fost unul la fel de categoric: „Putem discuta despre fiecare caz în parte, dar nu şi de repatrierea în masă a condamnaţ ilor. Nu se poate pune problema, în Europa modernă şi în statele europene, de expulzare”.
La sugestia ca românilor cu cazier să li se restrângă dreptul de-a călători în Italia şi în spaţiul Schengen, Cristian Diaconescu a ripostat: „Infracţionalitatea nu are cetăţenie, nu are naţionalitate. Nu, nu o să luăm nici o măsură de limitare a dreptului la liberă circulaţie. Noi, cei veniţi din comunism, am câştigat foarte greu acest drept”. La solicitarea ca Bucureştiul să trimită un contingent mai mare de poliţişti, circa 2.500, specializaţi în „infracţiuni urbane”, ministrul român a replicat că şi Bucureştiul are nevoie de suplimentarea efectivelor poliţieneşti, dar mai ales are nevoie de un semnal clar de cooperare din partea Italiei, iar stigmatizarea unei comunităţi nu face parte din acest demers.
Ţiganii români comit acte de-o sălbăticie extremă
Transmisă în direct, ieri seară, la o oră de maximă audienţă, conferinţ a de presă a celor doi miniştri de externe a fost urmată de o amplă emisiune specială a postului Realitatea TV, la care au participat ziarişti de renume din cele două ţări. Jurnaliştii italieni au recunoscut, în unanimitate, că valul de infracţionalităţ i comise de imigranţi, inclusiv români, în Italia, se datorează, printre altele, şi sistemului judiciar extrem de permisiv în Peninsulă. S-a dat, ca exemplu, arestarea unei românce de 124 de ori şi tot de-atâtea ori eliberată din închisoare, după executarea unor pedepse minore. Tot ziariştii italieni au fost cei care au adus în discuţie şi situaţia taberelor ilegale de ţigani de diverse cetăţenii, tolerate de decenii la marginea marilor oraşe, tabere pentru care au fost alocate fonduri importante dedicate şcolarizării copiilor din aceste tabere, dar care bani, cum ar fi cele 28 de milioane de euro raportate de primăria Romei, nu au fost folosite pentru educaţ ie.
Vizavi de confruntarea celor doi miniştri pe tema liberei circulaţii, ziariştii italieni au precizat că presa din Pensinsulă susţine că libera circulaţie a persoanelor nu trebuie să fie afectată de actele de violenţă din ultimul timp comise de ţiganii din Italia („Să folosim denumirea de ţigan, uzitată în Italia, pentru a se elimina confuzia rom-român”, a specificat un ziarist italian), dar, au punctat italienii, trebuie să recunoaştem că există o problemă a infracţionalităţii în Italia şi trebuie să încercăm să luăm măsuri de ambele părţi pentru a opri aceste violenţe. Cât despre faptul că infracţiunile comise de ţiganii români ocupă prima pagină a ziarelor, inflamând opinia publică, ziariştii italieni au ţinut să precizeze că infracţiunile ţiganilor români sunt de-o cruzime şi o sălbăticie primitivă şi doar acestui fapt i se datorează urcarea acelor ştiri pe prima pagină.
S-a negat, cu alte cuvinte, o campanie de presă antiromânească şi xenofobă, temă la care ziariştii români au replicat că apetitul presei italiene pentru relatarea cu lux de amănunte a violurilor şoi tâlhăriilor comise de români, cu precădere de etnie romă, a avut şi are conotaţii politice şi electorale, pierzându-se din vedere că românii, cei care cu adevărat muncesc în diverse domenii, contribuie semnificativ la constituirea PIB-ului din Peninsulă. Între altele, ziariştii români au punctat că, de fapt, problema ţiganilor, indiferent de cetăţenia lor, este una cu conotaţie europeană şi ea nu poate fi rezolvată doar printr-un dialog românoitalian. A fost adusă în discuţie şi o dezbatere pe această temă, desfăşurată la Bruxelles, dezbatere la care nu s-a luat nicio decizie, semn că problema este una extrem de complexă.
Infracţiuni de ultimă oră
Se cuvine să consemnă m că dezbaterile de mai sus au avut drept fundal valul de infracţiuni cu care s-a confruntat Italia în ultima vreme. Cel mai recent dintre ele îl reprezintă cazul a doi români, soţ şi soţie, care au ucis administratorul blocului în care locuiau, din cauza unor restanţe la întreţinere şi chirie. Cei doi au tăiat în bucăţi cadavrul victimei şi au ascuns-o într-o valiză. Presa italiană a relatat sâmbătă şi despre un român care a fost aproape linşat de un grup de 20 de persoane, după ce a fost surprins în timp ce încerca să fure o maşină în apropiere de Roma.
Pe de altă parte, un grup de tineri a aruncat în noaptea de vineri spre sâmbătă cu sticle incendiare într-un magazin alimentar al unor români, din capitala Italiei. Joia trecută, trei români au fost bătuţi la Sacrofano, în apropiere de Roma, de un grup de opt persoane. Alţi trei au fost atacaţi în locuinţa lor, în nordul Sardiniei, de aproximativ 10 tineri, aparent pentru că ar fi „furat” slujbele italienilor. Sute de pliante cu conţinut xenofob şi cu ameninţări, în special la adresa românilor, au fost împărţite vineriea trecută la Canicatti, un oraş italian din Sicilia, în apropierea căruia trăieşte o comunitate importantă de imigranţi. O româncă, Ileana Baboi, interpretă la Tribunalul Penal din Roma, a fost agresată sâmbăta trecută noaptea în apropiere de locuinţa sa, de un conaţional.
„Te vom face să plăteşti! Te vom ucide”, i-a spus românul victimei, punându-i un cuţit la gât. Ileana Baboi, aflată în Italia din 1982, a tradus multe dintre documentele care, în ultimele săptă- mâni, i-au ajutat pe carabinieri şi poliţişti să aresteze diverşi români acuzaţi de violuri, jafuri şi furturi. Femeia, mamă a doi copii, a fost internată la spitalul Sandro Pertini, prezentând contuzii la nivelul feţei şi echimoze la nivelul gâtului, ca şi cum ar fi fost strânsă cu ceva de gât. Potrivit unei colege, Baboi a mai fost ameninţată în trecut. Poliţia din Roma anchetează acest incident, dar nu are deocamdată niciun suspect. „Obiectivul a fost să înspăimânte o profesionistă care, prin munca sa, este un instrument fundamental pentru unele anchete”, a spus o sursă din poliţie.
O ştire de ultimă oră precizează că un român în vârstă de 20 de ani a fost arestat de poliţia din Eboli, localitate din sudul Italiei, fiind acuzat că a agresat sexual, de două-trei ori pe săptămână, o fată de 13 ani, tot româncă, între 14 august 2008 şi 27 ianuarie 2009. Agresorul, Alexandru Baicu ar fi profitat de lipsa mamei fetiţei. În 14 august 2008, bărbatul i-a spus fetei că vrea să îi dea nişte cd-uri cu muzică, apoi ar fi dus-o în dormitor, ar fi încuiat uşa şi ar fi violat-o. Agresiunile au continuat până în 27 ianuarie, când poliţia din Eboli l-a arestat în urma plângerilor formulate de părinţii fetiţei. (V.N.)
