La sfârşitul anului 1998, prestigioasa publicaţie „Covert Action Quaterly”, care apare la Washington, făcea o dezvăluire senzaţională referitoare la manipularea din mass-media internaţională pentru influenţarea opiniei publice, dar, mai ales, a deciziilor politice ale Occidentului în problemele din spaţiul iugoslav.
La rândul ei, Diana Johnston, ofiţer de presă al Uniunii Europene, analiza fenomenul dezinformării mediatice sistematice din aceeaşi zonă geografică.
Analiza a fost făcută la Conferinţa internaţională asupra mass-media (Atena, mai 1998) şi după aceea într-un articol intitulat „Privind Iugoslavia printr-o oglindă întunecată – Politica mass-media şi ideologia globalizării”, în care se dădeau exemple de trunchiere sau fabricare a unor evenimente („media forgeries”) care au contribuit decisiv la formarea unei atitudini a Occidentului sau chiar la declanşarea unor drame în spaţiul iugoslav.
Experţii vorbesc astăzi despre caracterul „cobeligerant” pe care o serie de posturi de televiziune şi trusturi de presă finanţate masiv cu petrodolarii unor state arabe sau cercuri financiare interesate în afaceri cu petrol arab l-au avut în derularea evenimentelor, de cele mai multe ori dramatice, care s-au desfăşurat în spaţiul fostei Iugoslavii.
S-a putut observa că marile manipulări şi dezinformări au apărut înaintea unor decizii importante luate în cancelariile occidentale.
Să dăm câteva exemple. Mass-media internaţională a anunţat că Ljubliana (capitala Sloveniei) a fost complet distrusă, pentru ca, la scurt timp, să urmeze recunoaşterea diplomatică a Sloveniei ca stat independent.
Ulterior, s-a dovedit că Ljubliana era în picioare şi nu fusese deloc distrusă. Apoi, mass-media occidentală a descris bombardarea Palatului Ban (Banski Dvori) din Zagreb, precum şi a superbului oraş istoric Dubrovnik, declarându-l distrus aproape în totalitate.
Urmarea? Recunoaşterea diplomatică a Croaţiei ca stat independent. Ulterior, a devenit limpede pentru toată lumea că aceste bombardamente nu au existat.
Mass-media a relatat despre „rafalele sârbilor agresori” trase asupra unor civili care stăteau la coadă la pâine pe strada Vasa Miskin din Sarajevo (Bosnia).
Urmarea? Instituirea unui embargou drastic împotriva Belgradului. A urmat relatarea despre masacrul din Piaţa Markale, unde, conform informaţiilor difuzate de mass-media, un obuz sârbesc a ucis 60 de oameni.
Ulterior, s-a dovedit că obuzul fusese tras de musulmani; mass-media şi-a luat revanşa difuzând şi această ştire, dar efectul primei dezinformări se produsese deja.
Prestigioasa publicaţie „Le Monde Diplomatique”, referindu-se la manipularea informaţiilor din spaţiul iugoslav, nota: „Statele occidentale au dat dovadă de imoralitate atunci când au eşuat în înţelegerea responsabilităţii lor în propagarea minciunilor privind conflictul din Iugoslavia”.
Dan Aldea
